Filme la sfarsit de an

(Atentie, post lung si plin de filme)
Am vazut multe filme in ultima perioada, insa cum nu am prea avut timp sa le analizez pe fiecare in parte, incerc sa le grupez intr-o lista acum, sa nu uit de ele. Iar pe viitor, ma stradui sa fiu mai prompta, caci unele chiar merita mai multe randuri…

Asadar, filme pentru suflet:
*50/50. Joseph Gordon-Levitt e unul dintre actorii mei preferati, la ora actuala, cred ca isi alege si foarte bine filmele. Inspirat din realitate, filmul chiar pare a ilustra o frantura din viata cuiva real, nu doar a unui personaj imaginar. La 27 de ani, Adam e diagnosticat cu o forma rara de cancer. 50/50 reuseste sa nu fie ,,mieros”, dar nici exagerat sau fortat prin scenele lui amuzante, arata partile urate ale unei astfel de experiente, dar si cele comice, uneori penibile, modul in care se raporteaza ceilalti la un bolnav. Nu stiu, e unul dintre cele mai bune filme vazute recent, prin simplul fapt ca reflecta realitatea destul de fidel.

*The Art of Flight. E mai degraba un documentar, dar unul vizual. Cuvinte putine, senzatii extreme. Scenele filmate, claritatea si calitatea imaginii, sincronizarea muzica-imagine, toate m-au facut sa simt arta de a zbura, mai mult la figurat, decat la propriu. Faptul ca i-a placut si mamei mele spune multe… (am scris aici mai multe)

*The Help. Nu prea stiam la ce sa ma astept, dar am avut ocazia de a cunoaste mai indeaproape viata menajerelor de culoare, problemele cu care acestea se confruntau prin anii ’60. Am aflat multe lucruri noi, cum ar fi faptul ca desi nu mai erau sclavi – oficial vorbind, erau tratati in continuare foarte urat, iar calea spre dobandirea statului de om, de persoana, a fost anevoioasa. Mi-a fost drag filmul, un echilibru bun intre comic si drama.

*Good Will Hunting si Dead Poets Society sunt doua filme nu tocmai recente, in care joaca si Robin Williams, cu rol de mentor (il prinde bine) – in primul, ca psiholog pentru tanarul geniu Will Hunting (interpretat de Matt Damon), in al doilea ca profesor cu metode de predare mai iesite din comun, la o clasa de baieti.

*One day. Filmul surprinde secvential ce se intampla cu cele doua personaje intr-o anumita zi, 15 iulie, pe parcursul mai multor ani. E un film sensibil, trist, poate prea trist spre final. Dar asa e si viata, uneori. Dupa vizionarea lui, parca simti nevoia sa apreciezi mai activ si mai mult oamenii din viata ta.

*It’s a wonderful life. L-am vazut si eu in sfarsit, il recomand – mai ales pentru aceasta perioada. Desi am inceput sa ma plictisesc la un moment dat si puteam anticipa sfarsitul, mi s-a parut o poveste frumoasa si, in simplicitatea ei, plina de semnificatii. A fost interesant sa vad un film alb-negru, vechi, un contrast bine-venit cu excesul de culori si kitsch de pe marile ecrane, la ora actuala.

*How to train your dragon. E animatie si mi-a placut, nu mai intru in detalii. Dragoni simpatici, personaj principal asemenea.

Apoi, ar fi filmele pentru intelect. Nu pentru ca ar fi suprinzator de inteligente ele (nu am mai vazut de mult un film ,,mind-blowing”), ci pentru ca, pornind de la ele, mi s-a declansat vreo avalansa de ganduri, ipoteze, teorii.

*Uncertainty. E 2 in 1. Un cuplu trebuie sa decida cum isi va petrece ziua, o moneda e aruncata in aer. Iar de aici, putem vedea cum ar fi decurs lucrurile daca ar fi luat o decizie, sau cealalta. Mereu mi s-a parut ca fiecare micuta decizie ne poate influenta cursul vietii foarte mult, iar filmul reuseste sa ilustreze asta intr-o anumita masura. Cei doi se afla intr-un moment al vietii lor in care trebuie sa ia o decizie importanta, una la care nu vor putea lasa moneda sa aleaga. Iar pe parcursul zilei, in ambele situatii paralele, vor reusi intr-un mod sau altul sa decida. (p.s Joseph Gordon-Levitt din nou) 

*Source Code. Cred ca puteau sa valorifice mai mult ideile stiintifice (fantastice) ce stau la baza povestii, pe mine m-ar fi interesat mai mult si sigur, filmul are unele ilogisme si exagerari doar pentru a multumi o anume categorie de spectatori. Insa filmul mi-a dat mult de gandit, ideea ca ai putea retrai ultimele minute din viata cuiva e… wow.

*Rise of the planet of the apes. Un film din categoria ,,cum ar fi daca…” 😛

Pentru nevoia de altceva:
*In Bruges. Am scris despre el si aici. A fost neasteptat de placut, a contribuit si muzica, si jocul actorilor. Un film despre asasini platiti, dubios cum ajungi sa ii intelegi, sa empatizezi cu ei, sa le cunosti limitele, regretele, frustrarile. Nu l-am prea vazut ca pe o comedie (nici macar neagra), nu am ras. Deloc.

*RocknRolla. Am refuzat mult timp sa il vizionez, desi alte filme in acelasi stil mi-au placut (Snatch, Lock Stock and two smoking barrels etc). Mi se pare o categorie mai aparte de film (am inteles ca vinovat se face Guy Ritchie), urmareste intamplari din lumea interlopa, underground a Londrei. E un ritm alert, un umor aparte, actori buni (e si Gerard Butler pe-acolo)

*Stargate. Filmul din 1994, care a declansat apoi si serialele Stargate SG-1, Stargate Atlantis si, mai recent, Stargate Universe. E ,,altceva” pentru ca multa lume nu agreeaza (sau au impresia, cum o aveam si eu, ca nu agreeaza) filmele science-fiction. Filmul explica modul in care poarta stelara a fost descoperita, prin 1928, si cum i se descopera ,,secretul”. Are egipteni, o planeta indepartata, zeul Ra (ceva alien malefic, haha). Cum imi place mitologia, mi-a placut si filmul. Si am inceput sa vizionez SG-1.

Pentru amuzament si relaxare:

*Happythankyoumoreplease. E un film cu franturi din viata unor oameni, prieteni, care se intersecteaza. E optimist, fara a fi ieftin si siropos. Am adorat personajul-copil din film si modul simplu si onest prin care se apropie de Sam (interpretat de Josh Radnor aka Ted, din How I met your mother) 

*The art of getting by. Film cu adolescenti, dar abordat cu maturitate. Despre auto-descoperire si gasirea motivatiei.

*Crazy Stupid Love. O comedie romantica ce a reusit sa ma faca sa rad, sa fie si romantica (desi cam ,,cheesy” pe alocuri), sa detina si un element surpriza la care nu ma asteptam (poate nu am fost eu prea vigilenta, hehe). Cu mentiunea ca nu imi place nici de Steve Carel, nici de Ryan Gosling, totusi filmul l-am gasit agreabil si placut.

*What’s your number. A fost plin de clisee (romantice), dar chiar am ras, mi s-a parut amuzant, m-a relaxat. Evident, ideea de la care porneste (ca o femeie care a avut peste 20 de parteneri sexuali e….) e stupida, precum si decizia ei de a nu mai face sex decat cu viitorul sot. Sau incercarea de a-si regasi fostii iubiti. Oricum, a fost amuzant.

Filmele dedicate eroului din noi le voi enumera doar:
*X-Men: The first class
*Kung Fu Panda II
*Captain America, the first avenger
*Green Lantern
*Kingdom of Heaven
*seria Bourne

A, si sa nu uit, mi-am irosit/pierdut timpul cu: Bad teacher, Our idiot brother, Something borrowed, John Tucker must die, Twilight Breaking dawn, Fantastic 4: Rise of the Silver Surfer, Rango, I am number four, Eat pray love, Knight and Day, Bridesmaids. Asta in caz ca mai are cineva prea mult timp la dispozitie 😀

Cine e dragut si simpatic, poate sa imi mai recomande altele. Mai adaug la ,,watchlist” 😀