Arhive pe etichete: nori

Nebunul, calul și norii [Adventureee, ziua 11]

Standard
Nebunul, calul și norii [Adventureee, ziua 11]

E o poveste cu un nebun pe-un cal, printre nori, pe Măgura. E o poveste cu-o frică viscerală de urs, cu picioare zgâriate și prea mulți factori decizionali 🙂 

Ne trezim de dimineață, probabil tot pe la 14:00, cam așa. Din Ghidul Leneșului nu mai avem mult de citit, dar simțim deja că suntem pe calea cea bună, adevărați leneși, oameni relaxați, nestresați. Diminețile, aici la Măgura, ne surprind căscând ochii la Piatra Craiului și la Șaua Măgurii. Vom ajunge acolo, de îndată ce ne savurăm cafeaua tolăniți prin curte.

A plouat prin Măgura noaptea trecută. A plouat cu tunete și fulgere ce-au făcut din noapte, zi. Miroase plăcut iarba, pământul, aerul tare de munte. Trecem prin curtea unei bătrâne, trecem poteci și-un drum alunecat și denivelat, trecem spre marginea pădurii. Începem să uităm de ghidul leneșului și încercăm să fim toți agenți cu factor decizional în urcușul spre Șaua Măgurii.

Apoi, simțim miros de animal ud, plouat și, îndată, zărim și urmele de urs. Poate că o fi interesant și cool să vezi urs și ursuleți de la distanță, dar suntem aici, printre arbuști, prin urme și miros pregnant de animal sălbatic… Ce mai frică! Dar din aia autentică, de-ți tremură picioarele și-ți crește adrenalina. Ajunși în cele din urmă la marginea pădurii, fără a ne adânci în ea, pot să respir mai ușurată. Mai avem de urcat o vreme. Apare poteca iar și părem a fi în siguranță.

Iar sus pe Șaua Măgurii, din ceață și din nori, se ivește el, nebunul din Măgura, călare pe-un cal.

13900107_10210316347525315_8321260095937394265_n

Ne bucurăm să-l vedem. Facem popas, bem apă, îi ascultăm povestea. Știe că-i nebun. Știe și că nu a fost mereu așa, s-a întâmplat dintr-o eroare medicală, medicamente administrate greșit în doze mari, etc. Încercăm să urmărim firul, e un suflet agitat și zbuciumat. Dar e fericit să aibă cui vorbi. Uneori, nu are cu cine, plimbăreții nu mai urcă pe-aici, iar parapantiștii se mută în alte zone. Atunci e cu adevărat singur. Ne povestește câte-n lună și-n stele. Nu sunt povești fericite, dar le spune cu entuziasm. Se întristează când își dă seama că iar vorbește prostii, n-ar vrea să ne supere.

Ne face să zâmbim, dar ni-s triste zâmbetele. E o viață de om distrusă din neatenție. Un nebun lucid. El e nebunul satului, ne zice râzând. Ne spune și că uneori i-e bine așa, poate umbla în chiloți prin tot satul dacă așa are chef, lumea se uită la el și i se trece cu vederea. Noi putem să facem așa ceva? Nu putem 🙂

E poate prima dată când mă simt relaxată în afirmarea nebuniei cuiva. Probleme psihice. Tulburări mentale. Retard mental. Cuvinte grele, apăsătoare. El e doar nebun și ne-a făcut ziua mai interesantă, mi-a alungat teama de urși, ne-a lăsat să urcăm pe Dana, căluțul lui, ne-a povestit tot felul.

Coborând de pe Șaua Măgurii, lăsând nebunul și calul și norii în spate, mă întreb dacă nu am înnebuni și noi trăind așa izolați, singuri, rupți de comunitate. Uneori, singurătatea îți dă răgaz să respiri, îți dă liniște. Însă prea multă singurătate…

Va urma:
Ziua 12: Râșnov, Rupea, Viscri


Ziua 1: Castelul Corvinilor și Cetatea Aiudului (Cluj – Aiud – Alba-Iulia – Sântimbru – Orăștie – Hunedoara – Călan – Ocolișu Mic – Costești – campare aici).
Ziua 2: Trei cetăți într-o zi. Trei oameni pe drum (Costești -corturi -> Cetatea dacică Cetățuia Costești -> Cetatea dacică Costești-Blidaru -> Sarmizegetusa Regia -> înapoi la corturi).
Ziua 3:  Dinozauri, zimbri și-o biserică ciudată (Costești – Rezervația de Zimbri (Hațeg) – Geoparcul Dinozaurilor – Biserica din Densuș – Căsuța Vulcanilor Sarmizegetusa Ulpia Traiana – campare la Oțelu Roșu).
Ziua 4
: Tunelul Dragostei și Castelul din Carpați (Oțelu Roșu – Tunelul Dragostei – Sarmizegetusa Ulpia Traiana – Clopotiva – Ostrov – Râu de Mori – Suseni – Cetatea Colț – Râu de Mori – Sântămăria Orlea – Cheile și Turnul Crivadiei – Petroșani – Parcul Național Defileul Jiului – cazare la motel).
Ziua 5: Din peșteri, deasupra norilor: Transalpina (Defileul Jiului – Bumbești – Novaci – Cernădia – Baia de Fier – Peștera Muierilor – Peștera Polovragi – Baia de Fier – Novaci – Rânca – Vf. Păpușa – Vf. Urdele – Lacul Vidra).

Ziua 6: Vidra, turnul și caii (Lacul Vidra – Obârșia Lotrului – Lacul Oașa – Tău Bistra – Șugag – Căpâlna – Petrești – Sebeș – Cristian – Sibiu –  Avrig – Porumbacu de Sus – Porumbacu de Jos – herghelia de cai, pe undeva prin zonă)
Ziua 7Transfăgărășan – aproape. (Herghelia de cai – Porumbacu de Jos & Sus – Cârțișoara – Transfăgărășan – aproape de Lacul Bâlea)
Ziua 8Măgura în hamac și prin baloane de săpun;
Ziua 9: Liliacul măgurean și trei scântei.
Ziua 10: Prăpăstii
(Măgura – Fântâna lui Botorog – Prăpăstiile Zărneștiului – spre Cabana Curmătura).
Ziua 11: Nebunul, calul și norii
(în Măgura)
Anunțuri

Liliacul măgurean și trei scântei [Adventureee, Ziua 9]

Standard

Plouă încet. Apoi, se dezlănțuie cerul, cu tunete și fulgere. E prima zi în care ploaia ne chiar ține „în casă”. Savurăm o cafea (mult prea dulce) în foișor, spionând norii din Măgura și Piatra Craiului…

20160816_155451

Bunica lui Adrian ne pregătește o supă (sau o ciorbă, nu rețin care-i diferența). Ne bucurăm de ea și de o smântână adevărată pe întuneric (nu deplin), căci e pană de curent.

Suntem cazați la o pensiune aparte, cu aripi de liliac. Ieri oprise o mașină pe drum și cineva i-a făcut o poză. Aș face la fel, e o priveliște unică.

IMG_4984.JPG

Simțeam nevoia de o pauză, iar liliacul măgurean se dovedește a fi tare confortabil. Adorm ascultând peripețiile lui Bill prin Australia*. E plăcut aici, poate jucăm Rummy mai târziu.

***

Gazdele noastre sunt trei scântei, o familie tare primitoare. Adrian se întoarce acasă, urcă panta cu bicicleta, un efort de care nu m-aș vedea în stare. Îl vede pe Tarfin cântând la chitară și își face curaj: ne cântă „Dragostea din tei” la ukulele. Îi învață pe copii un englez, mutat aici în sat, în Măgura. Pare încântat de chitară și dornic să învețe. E frumoasă curiozitate copiilor și inteligența lor nativă.

***

13935129_1368177476542895_1266843150842188560_n

Mai bem o cafea, urmărim norii ce par a se ridica dintre munți și decidem că-i frumos să stai 🙂 Învățăm arta de a lenevi, cu alte cuvinte. Ordinea zilelor oricum o cam pierdem, e greu să-ți dai seama dacă e marți sau miercuri, dacă suntem aici de două zile sau de patru. Decidem să mai rămânem încă o noapte.

14107817_1375284639165512_3002288338698104837_o

***

Înainte de somn: rummy, joc ce-mi trezește dragi nostalgii 🙂 E frumos aici, la liliacul din Măgura, găzduiți de trei scântei 🙂

_______

*Bill Bryson, In a Sunburned Country (audiobook)