Să mergeeem: Muzeul Lingurilor și Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc

Poate c-o fi o ciudățenie. Însă așa cum unii savurează mirosul cărților vechi sau, din contră, al celor proaspăt ieșite de sub tipar, mie îmi place lemnul. Miresme înfrățite. De la remorcile pline cu rumeguș și bucăți de lemne din care clădeam lumi când eram copii, prin ograda bunicilor, până la sunetul tăios de lemn crăpat din repetate lovituri de secure într-o iarnă geroasă. De la mirosul de copac plouat, de copac în floare, cu scoarță vindecată, așa ca rănile omului, până la mirosul de lemn mucegăit, învăluit de mușchi, prin pădurile de conifere. 

Iubesc sunetul aproape imperceptibil al dălții ce crestează lemnul. Nu e un sunet propriu-zis. Este o senzație completă: e mișcare, formă, miros, sunet și anticipație vizuală. Îl prefer în forma lui naturală, lemnul viu. Copacul. Iar într-o perioadă mi-a fost dificil să împac cele două pasiuni. Cum să-ți placă lemnul, ca „material”, dacă tu iubești pădurea? Am înțeles că atracția față de lemn își are rădăcinile în alte timpuri, pe când nu omul nu știa de tăieri ilegale și de mafia lemnului. Pe când își prețuia resursele și fiecare bucată de lemn era transformată în artă. 

Când am gândit traseul, nu am conștientizat pe deplin ce zi bogată în arhaic ne aștepta. După Muzeul Rădăcinilor și o incursiune prin Ciocănești, am ajuns în Câmpulung Moldovenesc pe când se începea liniștea de dinaintea furtunii. 

I. Muzeul Arta Lemnului

Mi-e ciudă că nu reușesc să scriu pe-aici în timp real. Căci poate nu prea ne manifestăm aprecierea pentru oamenii care își fac treaba cu drag și care îți fac ziua mai bună. Verbalizăm, cum știm și cum putem pe moment, însă momentul trece. Am ajuns la Muzeul Arta Lemnului la ora închiderii. Cum în muzeu încă se mai plimba un grup de turiști, ni s-a îngăduit și nouă să intrăm, să admirăm măcar secția în aer liber. 

Apoi, ni s-a îngăduit să vizităm câteva săli de expoziție, iar apoi, deși trecuse de ora închiderii, nu doar că am primit permisiunea de a face un tur în pași rapizi prin tot muzeul, am primit și un tur ghidat. Astfel de oameni îți fac ziua mai bună și te apropie de instituțiile de cultură. Ni s-ar fi putut închide ușa în nas. Am fost lăsați, în schimb, să descoperim arta lemnului… 

Muzeul Arta Lemnului Câmpulung Moldovenesc

În cele 19 sau 20 de săli ale muzeului, am găsit lemn de brad, de molid și de foioase, sculptat și crestat pentru a înfrumuseța viețile oamenilor de odinioară. Lemn tăcut, ce de secole spune povești. Lemn ce a luat forma uneltelor și obiectelor de uz casnic, lemn ce sună cu jale, lemn în care, precum o comoară, era ținută zestrea. 

Muzeul Arta Lemnului Câmpulung Moldovenesc

Un car de lemn pentru transportul vinului, vechi de 400 de ani, coșuri împletite, găleți, cupe și cofe, bote ciobănești, donițe, linguri și lopățele, instrumente muzicale (bucium, cobză, corn de vânătoare), lăzi de zestre (unele cu o vechime de două-trei secole), sănii ce ne duc cu mintea la iernile de altădată – toate te conectează cu universului țăranului de acum două-trei secole și te ajută să înțelegi un strop mai bine relația acestuia cu realitatea sa imediată. 

A, am descoperit și artă contemporană, iar piesele de șah de la intrare sunt scoase direct din basmele românești. 🙂 

Info utile: Muzeul se află în proces de restaurare (până la finalul anului 2020) | Calea Transilvaniei, nr. 10 | Facebook: Muzeul Arta Lemnului Câmpulung Bucovina

Muzeul Arta Lemnului Câmpulung Moldovenesc
Muzeul Arta Lemnului Câmpulung Moldovenesc

II. Muzeul Lingurilor

Începea să plouă. Să ne întoarcem la mașină sau să ne încercăm norocul la Muzeul Lingurilor? Nu știam nimic despre loc, intuiam doar că am mai putea admira câteva obiecte din lemn. Curiozitatea a învins, așa că iată-ne în fața casei de pe strada Gh. Popovici, nr. 1. Intrăm în curte, sunăm la ușă. Suntem întâmpinați de o doamnă amabilă și de o pisică vizibil obișnuită cu musafiri. 

Muzeul Lingurilor este, urma să aflăm, colecția prof. Ioan Țugui, etnolog pasionat care, de-a lungul câtorva decenii, a reușit să adune aici, în casa sa din Câmpulung Moldovenesc, cea mai mare colecție de linguri din țară. Le zărim de cum trecem pragul casei: la parter, pe scări, în camerele de la etaj, în ferestre. Stau frumos aranjate pe pereți sau agățate de tavan. Cioplite în lemn de tei, de plop sau de arin, de nuc, cireș, tisă sau paltin, lingurile își spun povestea în simboluri vechi de când lumea. Poate nicicând nu mi-a fost mai dor să pun mâna pe daltă. Iar acum, amintindu-mi de vizită, din nou…

Recomand cu drag o vizită și aici. Unele spații, clădiri sunt atât de încărcate de povești de viață, încât parcă-ți strigă din drum să vii, să le afli.

Info utile: Str. Gh. Popovici, nr. 1, Câmpulung Moldovenesc | Fiind o casă-muzeu, nu am găsit un program anume de funcționare. Noi am fost după-amiaza, poate în jur de ora 17-18:00, în timpul săptămânii.

Muzeul Lingurilor
Muzeul Lingurilor

Un gând despre „Să mergeeem: Muzeul Lingurilor și Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s