Ascult muzică la radio | Nostalgii matinale

Ascult zilnic Radio Paradise, de ceva timp. Sigur, nu îmi plac toate melodiile, însă e ceva cu adevărat special la modul în care acestea „curg” una după cealaltă. Treci de la world music la muzică electronică, de la country la muzică clasică în mai puțin de jumătate de oră fără să simți vreo ruptură. De când ascult postul ăsta de radio, conștientizez cât de mult din muzică e, de fapt, armonie. Cât de mult contează, adică. Dacă piesele curg armonios, etichetele de genuri muzicale nici nu-și au rostul; călătorești ritmic, pe note muzicale, pe melodii atât de diferite una de cealaltă, asculți piese și trupe pe care altfel, individual, poate nu le-ai asculta (sau agrea). Iei muzica asemeni unui întreg, iar uneori întregul, experiența finală e mai relevantă decât vreun detaliu 🙂

Nu orice post de radio reușește să îți creeze o asemenea experiență, motiv pentru care sunt prețioase astfel de descoperiri. De Radio Paradise m-am îndrăgostit în timp ce pictam oameni pe lună, constelații și galaxii pe-o farfurie la Ceramic Cafe. Activitatea în sine e oricum deosebit de plăcută, dar sunt convinsă că starea de bine se datorează în bună parte și muzicii de acolo. Așa că, începând chiar din următoarea zi, am început să ascultăm radio la birou. Mi-era dor.

În trecut, ascultam destul de frecvent Lush pe SomaFM și, dacă ar fi să optez pentru ceva liniștitor, reconfortant, ar fi și acum opțiunea nr. 1. Radio Paradise e mai viu și mult, mult mai diversificat.

Recunosc, nu m-a luat (încă) valul numit Spotify, deși îi văd avantajele și m-am „jucat” o vreme cu aplicația. Mi-ar plăcea să mai descopăr posturi de radio care să mă poarte în călătorii neîntrerupte, poate cu mai multe melodii pe care le-aș asculta și individual ulterior. Nu știu în ce măsură mai ascultă oamenii muzică la radio în mod activ și cu intenție (adică nu întâmplător, pe taxi, în mall sau așteptând autobuzul în stație). Cu un interes în creștere pentru audiobooks sau podcasts, simt că radioul poate să renască, să își regăsească locul în viețile noastre. Sau na, o fi doar vreo nostalgie cu nuanțe optimiste, rămășiță a dimineților în care mă trezeam fără alarmă, dar auzind aceeași melodie, cam la aceeași oră, de la radioul rămas pornit peste noapte; voce suavă ce reușea să mă smulgă din vise.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s