Dezamăgiri și inerții decembriste

Standard

Încă nu m-a părăsit starea de dezamăgire post-alegeri. Nu-mi amintesc să fi scris nici măcar o dată pe teme politice în ultimii 7 ani, deci e clar că sunt chiar dezamăgită. Nu de rezultate, deși mă fac și alea să respir greu. Sunt dezamăgită de voi toți ăia care nu ați mers la vot. De voi ăia tineri, cu vârste între 18 și, să zicem, 40 de ani, care nu v-ați sinchisit să vă exercitați un drept. Era al vostru, indiferent ce-ar fi însemnat el, trandafiri roșii sau altceva. Sunt dezamăgită de voi ăia care vă băgați picioarele în el vot, că oricum nu schimbă nimic. Evident că nu schimbă nimic, din moment ce, în fapt, voi ăștia pasivi sunteți majoritari. Sunt dezamăgită că ați luat decizia să nu votați, deci să-i lăsați pe alții să vă decidă viitorul. E călduț și confortabil să decidă mămica pentru voi, nu? Nici nu știu dacă tristețea-i mai mare decât dezamăgirea. Pentru că-i trist să avem tineri cărora le lipsește dorința de a-și lua soarta în propriile mâini. Vă lipsește puterea de a lua decizii asumate, oricare ar fi ele. E foarte trist. Așa moare o societate, care oricum abia începea să respire, să trăiască. Sunt dezamăgită de toți restul care n-au avut timp, le-a fost lene, au uitat, au făcut curățenia de primăvară, au dormit în papuci toată ziua. Sau nici măcar n-au știu că. Să nu vă mai aud că vă plângeți în următorii 4 ani de societatea în care trăim. N-ați fost în stare sau nu ați vrut să puneți osul la treabă nici măcar 30 de minute.

În cele din urmă, sunt dezamăgită de mine. Chiar discutam cu Tarfin duminică… În mica noastră lume virtuală, pe rețelele de socializare online, dar și în micul nostru univers format din cunoștințe și prieteni, trăim ca într-o bulă minunată. Cumva, aveam impresia că uite, mentalitățile încep să se schimbe, uite, tinerii sunt implicați și încep să își dezvolte spiritul civic, uite, oamenii încep să își dorească o societate sănătoasă și funcțională, nu una în care dăm mită, șpagă și ne furăm unii altora căciula. Eram cumva dezamăgită de toți tinerii ăia care au fost pe la proteste, dar n-au mers la vot. De toți care abordează pe Facebook tot felul de subiecte sociale sau își dau check-in și pun hashtag pe la diverse campanii și strângeri de semnături, etc. De fapt, cred că majoritatea ălora chiar au mers la vot și cred că mentalitățile pe care le-am observat eu chiar începeau să se schimbe. Însă tindem să ne înconjurăm de oameni care ne plac, de oameni în care ne regăsim cumva sau pe care îi admirăm. Poate 70% dintre postările care îmi apar în newsfeed pe Facebook sunt chestii ok, dar asta pentru ca am știut să îmi filtrez bine rețeaua asta și informațiile și persoanele care să îmi apară în newsfeed. Mi-am făcut propria bulă de oameni frumoși, oameni vii care mișcă, oameni care trăiesc și care au inițiativă, oameni care își asumă deciziile pe care le iau. Din păcate, realitatea generală / majoritară e alta.

Și sunt dezamăgită de mine că am ajuns în situația de a fi dezamăgită.

15380632_1336888409677913_7809035576861400081_n

Ilustrație: Elemér Könczey

Anunțuri

4 răspunsuri »

  1. Frumos scris, ca de obicei.
    Totusi, nu-ti prea inteleg marile sperantele. Spatiul virtual e una, realitatea e alta. Chiar daca si eu speram la un dezastru mai mic, si, desi am o vârsta, inteleg si votul general, inteleg si scârba tinerilor. La urma urmei, cu cine si de ce sa voteze? Din 1990 incoace am avut doar doi oameni politici si un singur politician.
    Am avut o postare pe facebook, parte pamflet, parte adevar. Rând pe rând, am fost dezamagit de toti. Singura sansa a tinerilor este sa plece din tara asta fara sa se mai uite inapoi. Sa plece acum, cât inca sunt tineri, sanatosi si in putere.
    Daca dupa 27 de ani discursul câstigator este ‘traditie, ortodoxie, pensii, pensii speciale, salarii, sanatate (in conditiile in care nu s-a construit niciun spital dupa 1990)’….atunci nu mai exista nicio perspectiva.

    Apreciază

    • Scârba o înțeleg și eu prea bine, Dragoș. Ce m-a dezamăgit e pasivitatea asta, în care tu stai și practic nu îți asumi nici un rol civic, dar aștepți o viață mai bună. Mă scoate din pepeni așteptarea asta și constantele nemulțumiri cotidiene pe care trebuie să le tot aud de 26 de ani încoace, în condițiile în care 80% din nemulțumiții ăștia nu fac nici cel mai mic și minim gest pentru o societate democratică funcțională: să voteze. Să n-ai impresia că aș fi crezut că votul în sine (rezultatul lui) ar fi schimbat foarte multe (deși nu era nici imposibil). Însă inerția asta în care dormim toți în papuci ne menține într-o stare de marionetă perfectă. Pasivi, guralivi și nemulțumiți, dar zero acțiune…
      Uite, eu nu cred că aia e singura șansă a tinerilor, să ne luăm și să plecăm. Pentru că viața mea, de zi cu zi, e una ok, sănătoasă și fericită, fac lucrurile care îmi plac, mă simt bine, etc. Dar e oarecum șocant cât de diferit e micul meu univers de o întreagă societate care se identifică cu un discurs politic de genul celui amintit de tine mai sus. Dacă aș putea, i-aș lua unul câte unul, să văd ce-i cu tărtăcuța lor, dar nah 🙂
      E păcat că nu ne dezvoltăm ca societate. Căci la nivel individual, știu destui oameni tineri faini, cu o viață ok, cu nșpe perspective de viitor, etc. Dar la nivel de grup, de societate, e foarte trist, mai că-mi vine să plâng 🙂

      Apreciază

      • Iar judeci dupa exceptii? 🙂 Da, ai noroc, faci lucrurile care-ti plac, esti sanatoasa, dar Doamne feresete sa ai nevoie de ceva din partea statului caruia ii platesti taxe, de exemplu o internare, ca intri cu o boala si iesi cu cinci, asta in cazul in care mai iesi….
        Da, exista tineri de perspectiva care insista sa…..’salveze România’ (vorba aia….) dar, in opinia mea, nu vor reusi (nu la nivel general; poate se vor implini personal). Tara asta este insemnata (in sensul rau al cuvântului) si nu se mai poate face nimic in conditiile in care, la 27 de ani de la revolutie, partidul care descinde in mod direct din PCdR, (ulterior PCR – mai degraba o organizatie criminala), cel care este de fapt un grup infractional organizat (Iliescu – acuzat de crime impotriva umanitatii, Homo Bombo – infractor profesionist, cu ‘facultatea’ la zi, Dragnea – infractor profesionist, deocamdata in stare de suspendare, Ponta – infractor deocamdata amator, Cati Andronescu – infractoare deocamdata amatoare, gropara invatamântului românesc etc etc etc), câstiga alegerile cu 45%.
        De 27 de ani se taraganeaza luarea unor masuri cu adevarat profesioniste. Avem cele mai scumpe, mai scurte si mai proaste autostrazi din lume, nu s-a construit niciun spital (dar vom avea o giga-catedrala…), sistemul de sanatate e la pamânt si nici sistemul de pensii nu se simte bine. Peste 12 ani cea mai numeroasa generatie din istoria României va iesi la pensie. Cine va plati mega-pensiile pe care PSD le va tot promite din 4 in 4 ani ca sa câstige alegerile? Iti spun eu: voi, astia care o sa fiti numai buni de muls pentru ca ati ramas in tara. Vor fi impozite mari (desi PSD va sustine ca sunt mici) si pensii mici (desi PSD va sustine ca sunt mari), tara in colaps economic si financiar – toata lumea nemultumita. Vom intra in siajul Moscovei si vom redeveni un stat politienesc. Acolo vom ajunge, fara nicio umbra de indoiala. Si s-ar putea sa vrei sa pleci atunci, dar va fi prea târziu.

        Iti recomand nu doar sa pleci, ci sa o faci cât mai repede si mai departe posibil: Canada, Africa de Sud, Noua Zeelanda, Australia, Tahiti, Galapagos, Atlantida….
        Sa nu zici ca nu ti-am spus. Au trecut 6 ani de când ne ‘cunoastem’, mâine-poimâine vor trece si 12.

        Apreciat de 1 persoană

        • Pff, sistemul medical și sistemul de învățământ mă cam îngrozesc, ce-i drept… Am avut norocul să fiu internată o singură dată și nah, dacă nu vrei să scoți bani din buzunar, te descurci singur pe-acolo. Groaznic. Și da, mă îngrozește și pe mine faptul că după atâția ani, oamenii votează cu politicieni care-s dovediți infractori. Serios, ce spune asta despre noi?…
          Nu știu dacă e optimism, e un fel de speranță că totuși se trezesc oamenii. Nu știu de câte generații mai ar fi nevoie să treacă…
          Dacă va fi să plec din țară, o voi face din alte motive. Adică aș vrea să găsesc motive să plec, nu motive să nu mai rămân aici, dacă are sens. Știu că pot fi destule motive, dar încă nu m-au convins pe mine 🙂 Într-un fel, e și provocarea să te dezvolți tu ca om, indiferent de locul în care ești. Pentru că ești și tu o entitate cu inițiative, dorințe, care mișcă și îi poate influența pe alții. Nu doar mediul își pune amprenta asupra ta, ci și tu asupra lui.
          Dar de zis că nu mi-ai spus, n-am s-o fac :)) 😛

          Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s