Pus deoparte pentru „la pensie” :)

Standard
Pus deoparte pentru „la pensie” :)

Aș vrea să fac o mie de chestii într-o zi, să explorez sute de locuri într-o săptămână. Să mă hrănesc din realitatea asta, să învăț și să mă mir de ea. Dar abia reușesc să scriu un amărât de articol pentru un proiect extra-job și să port o discuție la o bere cu niște lume.

Stau cărți pe raftul de citit, în așteptare. Instrumente de sculptură și tehnici noi de testat. Cartea și creioanele de colorat. Ukulele, pe care am cântat doar melc, melc, codobelc. Un caiet mecanic ce își așteaptă articolele. Muzică ce așteaptă să fie ascultată. Și câte și mai câteee…

Uite-așa mă frustrez uneori. Mă simt chiar vinovată față de propriu-mi creieraș, că nu-l hrănesc cum se cuvine cu toate lucrurile astea frumoase pe care-aș vrea să le fac. Încerc să mă educ. Să învăț că e ok să le fac pe rând, când am timp – dar fără a uita de ele.

Da, nu-i o idee așa de rea să-ți mai lași ceva și pentru când ajungi la pensie. O să fac puzzle-uri atunci poate. Poate o să învăț să cânt la pian. Poate o să ascult muzica în ordine cronologică. Poate voi lua lecții de desen. Asta dacă nu mă roade frustrarea și nerăbdarea până atunci🙂

Nu știu cum trăiesc unii fără nici o pasiune, nici un interes, nici o curiozitate. Poate nu-s la fel de frustrați, dar cred că sunt plictisiți.

Între timp, încerc să mă decid ce-i de pus deoparte pentru la pensie.

4 responses »

  1. Hehe, parcă am scris eu :))). Mai puțin partea cu desenul care am făcut-o în școală.
    Eu la bătranețe mă văd înconjurată de artiști și în general de oameni nesătui de viață și de joacă. Deocamdată nu am timp destul pentru oameni și arte, noroc că meseria mă obligă să fiu totuși foarte aproape și mă obligă prin natura ei să dezvolt partea creativă.

    Apreciază

    • Daaaa, oameni nesătui de viață și de joacă. În urmă cu ceva ani mă speria faptul că vedeam prea mulți oameni lipsiți de viață, mai ales după o vârstă. Parcă se opresc unii din trăit la un moment dat. Îi caut și eu, sper să mă lipesc de câțiva joviali din ăștia🙂
      Ce frumos că te „obligă” meseria să îți dezvolți creativitatea😀

      Apreciat de 1 persoană

  2. Mda, parcă am scris și eu😛 Aceleași gânduri îmi treceau prin cap zilele astea, că nu le pot face pe toate, oricât aș vrea…. nu e posibil, chit că îmi setez și priorități. Și atunci trebuie să mai triez din ele … da, poate să pun dacă nu pentru pensie, măcar pentru mai încolo.😛 Un exemplu din ăsta e scrisul în engleză, pe Medium. Nu mai am vreme de el, deși am pornit ”tare” la începutul anului. Zilele-mi sunt pline, dar activitățile astea oricum îmi iau câteva ore bune în afara jobului așa că n-am ce să fac mai mult. Deci te-nțeleg complet :))

    Apreciat de 1 persoană

    • Da, da, ai scris parcă în vară, ca un fel de analiză a jumătății de an trecute. E un lait motiv pentru mine de vreun an încoace chestia asta, mă tot urmărește :)) Nu neapărat frustrarea (o port cred că din copilărie), cât conștientizarea asta că e nevoie să învăț că le vine rândul tuturor, nu le pot face pe toate azi, acum, și e OK🙂 Atât timp cât nu cazi în extrema cealaltă, de renunțare, resemnare pasivă și delăsare.

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s