Despre cum poate un audio book să-ți salveze viața

Standard

În viață, mă fac vinovată de o singură convingere ce a persistat ani de zile: aceea cum că eu, Iulia Marc, am cu precădere capacități de învățare vizuală. De altfel, o mulțime de omuleți cred asta despre ei și sunt convinși că nu ar putea să asimileze altfel informații în mod eficient.

Vezi-ți de treabăăă!… 🙂

Crești într-un sistem educațional și, până la urmă, într-o societate axate pe dimensiunea vizuală a realității. Vezi, citești, scrii, faci schițe. Iar apoi afli despre tipurile de inteligență, personalitate și stiluri de învățare și gata, ești destul de convins că așa ești tu. Eu zic că eventual, cel mult, așa te-ai obișnuit să fii. Totul ține de obișnuință.

Ziua în care am ieșit din rutina „eu nu pot să ascult informațiile, trebuie să le văd, să le citesc, bla-bla” a fost una dintre cele mai simpatice revelații personale. Abilitățile tale nu sunt predefinite. Dacă nu poți asimila informații decât vizual nu e din cauză că așa ești tu sau că acesta e stilul de învățare care te caracterizează by default. E din cauză că nu ai exersat alt stil, alt mod. E doar obișnuința.

cartoful albastru

Am început cu scurte povestioare science fiction. Durată medie: 15 minute. Am ajuns să ascult romane întregi (între 10 – 20 de ore). Există diverse variante: poți asculta puneri în scenă / adaptări (cu actori, dialog, teatru radiofonic) sau poți asculta lectura normală a cărții. O prefer pe cea din urmă deoarece păstrează exact stilul autorului, cu fiecare cuvințel pe care acesta l-a scris.

Cum poate un audio book să-ți salveze viața

Profund impresionată de noile mele abilități de ascultare și interiorizare a informațiilor auditive, m-au marcat câteva idei:
– ce trist că trăim zeci de ani cu idei preconcepute despre propria persoană, fără să ne testăm abilitățile, fără să ne provocăm limitele;
a asculta povești are rădăcini mult mai vechi în persoana ta decât a citi povești, amintește-ți de când erai copil și-ți spuneau adulții câte-o poveste. Sau amintește-ți de vremurile când doar unii știau carte, iar restul își transmiteau ideile prin viu grai;
– exersând ascultatul cărților audio, exersezi și ascultatul oamenilor;

Așa îți salvează un audio book viața: te învață că poți oricând să înveți noi moduri de a învăța, te învață să chiar asculți oamenii, să le asculți vocea, dincolo de imaginea pe care ți-o oferă, te întoarce la rădăcini și la acea copilărie personală, dar și a umanității.

Dar, DAR, mai ales îți salvează timpul. Și ăsta e argumentul suprem și cel mai bine ancorat în realitatea mea cotidiană. Mereu sufeream când trebuia să mă confrunt cu timpi morți. Drumul casă – birou (și înapoi –> cel puțin o oră / zi), așteptări prin oraș după prieteni întârziați, mersul la cumpărături, mersul până la magazin, așteptări la coada de la bancă (x2, că de obicei trebuie să vizitezi minim 2 ghișee ca să rezolvi o chestie), așteptări pe la medici, așteptări în stații de autobuz, curățenia prin casă sau alte activități care îți solicită prezența fizică.

Toate drumurile și așteptările care nu contribuiau cu nimic la creșterea mea au devenit, dintr-o dată, nespus de prețioase. Au devenit povești, romane, eseuri filozofice. Brusc, parcă o viață în care să citești tot ce ți-ai propus devine mai palpabilă și mai realizabilă.

Și, brusc, parcă nu mai trece viața incontrolabil pe lângă mine, nu mor clipele fără a primi vreun sens. Căci la nivel subiectiv, viața-i timp și timpu-i viață. Iar dacă audio book-urile astea atât de evitate de unii îmi resuscitează mie toți timpii morți, practic, îmi salvează viața 😀

Ca să rezum: pentru cei care își prețuiesc timpul, obiceiul de a asculta cărți va fi revelația vieții lor 😛 

6 responses »

  1. Mie îmi place că m-am obișnuit să recunosc când apare pentru mine o ”oportunitate de învățare”, sau una de ”a ieși din rutină / zona de confort”, iar asta este una. Aproape că m-ai convins cu audiobok-ul, eu crezând despre mine taman la fel, că vizual ”învăț” cel mai bine (uneori la examene îmi aminteam exact pe care parte a paginii era scris ce aveam nevoie să îmi amintesc).
    Îmi poți da mai multe detalii? Cum funcționează treaba asta? Am nevoie de un ”device” special?
    Sunt chiar curioasă … și dispusă să încerc. 🙂 Probabil că la fel ar fi și cu Podcast-urile, dar poate mai utile sunt audiobook-urile.

    Apreciază

    • Ioiii, dar exact așa îmi aminteam și eu informațiile, cu locul în pagină și cum era scris, dacă era subliniat sau colorat cu verde sau cu roz :))
      Yaaaaai deci mă bucur 🙂 Știu că-i un pas așa dificil, că mi-a luat și mie o vreme până m-am decis să încerc și încă o vreme până m-am obișnuit.

      Oficial așa, există audible.com , care are și app pentru telefon. E cu abonament lunar și poți cumpăra cărțile, dacă ții tu neapărat.

      Există site-uri pe care poți găsi free, uite aici multe titluri, eu am încercat câteva 🙂
      http://www.openculture.com/freeaudiobooks
      Dacă e variantă MP3 e fain că poți să le salvezi și să le pui pe telefon 😀 Am găsit și pe youtube, de altfel. Deci trebuie doar căutate în format compatibil (mp3 e ok de obicei), n-ai nevoie de niciun device extra special 🙂

      Apoi, aș avea 2 recomandări:
      – să începi cu povestioare scurte, pe care să le poți asculta dintr-o tură (15-20 minute). Țin minte că, la început, dacă întrerupeam trebuia să reiau, că pierdeam firul și uitam. Acum ascult romane întregi și îmi amintesc și ultimele cuvinte pe care le-am auzit când am ajuns la birou și mi-am dat jos căștile 🙂
      – să începi cu lecturi propriu-zise ale cărților. Mai există interpretări radiofonice (teatru radiofonic), sunt variante mai scurte, cu mai mulți actori care interpretează personaje diferite, cu interpretare scenică audio, recuzită, etc. Au farmecul lor, însă pentru mine erau tare derutante și m-au cam speriat inițial, că nu aveam exersată urechea să diferențiez atât de fin vocile și să îmi dau seama instant care personaj a luat cuvântul. Când am descoperit că pot să ascult doar variantele narate de 1-2 naratori, am fost cea mai fericită :)) Plus că eu, cel puțin, țin neapărat să lecturez (ascult) ce a scris autorul, fiecare cuvințel 🙂 Teatrul radiofonic eventual vine ca un plus, ca și cum m-aș uita la un film după ce aș citi o carte.

      Apreciază

  2. Pingback: 52 de cărți | mmnemosyne

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s