Despre cum se plictisesc unii

Standard

Când eram mică, plângeam de plictiseală.

Nu exagerez și nu glumesc. Chiar aveam momente când îmi dădeau lacrimile (îmi amintesc și cel puțin un plâns în hohote) pentru că ,,eu nu știuuuu ce să fac. Ce să faaac?”. Chiar și acum, prin ceața amintirilor, mă apucă un sentiment de groază când îmi amintesc acele momente. Și analizând senzația în profunzime, mă văd nevoită să reformulez. Nu plângeam de plictiseală, plângeam de groaza că plictiseala se instalează. De-asta mieunam și mă văicăream că eu nu știu ce să fac, să îmi spună cineva ce să fac!

În esență, nu se schimbă mare lucru de-a lungul anilor. Creierul ne cere în continuare să îl hrănim cu experiențe, cu informații, cu trăiri diverse. Deși ne lenevim și ne pierdem, mulți dintre noi, curiozitatea și dorința de a cunoaște lumea din jurul nostru, cred că, totuși, înlăuntrul nostru zace Exploratorul, partea aceea din noi care vrea să facă, să învețe, să miște, să descopere, să redescopere, să creeze.

Fiecare să-și hrănească mintea.

Acum… ar fi penibil să încep să plâng și să le cer urlând altora să îmi spună ce să fac pentru a evita groaznica stare plictiseală. Fiecare dintre noi suntem responsabili de propriul creier, zic. Dacă ne simțim generoși, uneori ne mai asumăm și alte creierașe pe care încercăm să le hrănim și să le cultivăm curiozitatea.

Acum… am un întreg arsenal de arme împotriva plictiselii. Sunt atât de multe lucruri pe care le-aș face într-o zi, care îmi plac și care mă fac fericită, încât nu văd cum aș putea să mă plictisesc.

Acum… nu îmi pot aminti când a fost ultima oară când m-a pălit plictiseala, exceptând plânsetele din primii ani de viață.

Despre cum se plictisesc unii.

Mi-e greu să înțeleg cum reușesc oamenii să se plictisească în secolul nostru. Cu atât de multe activități pe care le putem întreprinde, atât de multe evenimente la care avem acces, atât de multe locuri și oameni de cunoscut, atât de multă informație care așteaptă să fie înțeleasă și o lume atât de mare pe care o putem explora!

Poți să ai sute de hobby-uri într-o viață. Poți să încerci sute de activități și să ai sute de experiențe variate. Poți să faci în fiecare săptămână ceva nou. Eu simt că timpul nu-mi ajunge să fac tot ce mi-aș dori într-o zi, când să mă plictisesc?

Un mic-micuț semnal de alarmă: unii oameni confundă plictiseala cu oboseala. Când ai vrea să faci x și y lucruri, dar nu te simți în stare, nu ești plictisit ci obosit. Sau, posibil, într-o stare de depresie – și ar fi important să vezi care sunt cauzele stării respective. Plictiseala e cauzată însă de lipsa de activități, de acel nu știu ce să fac pe care ți-l strigă sufocat creierul. Iar în momentul în care îi dai activități, apăsarea mintală și sufletească dispare și ea, de parcă nici n-ar fi fost🙂

Poate tocmai suprasaturarea de stimuli, de activități, de posibilități și lipsa unor abilități de selecție stau la baza omului plictisit din secolul al XXI-lea.

Mai multe n-aș știi să scriu despre cum se plictisesc unii (tentativă eșuată). Este, mai degrabă, o mirare personală🙂

Nu-ți lăsa creierul să moară!

Mă întristez când văd oameni care ajung înspre drăguța vârstă de 30 de ani și n-au habar ce să facă în timpul lor liber, mai ales dacă rămân singuri. Iar starea de plictiseală e un fel de normalitate cotidiană. E trist. Sau poate nu e, dar pe mine mă întristează, sigur am rămas cu traume din copilărie hehe :))

Cred că ne datorăm nouă înșine să nu ne lăsăm creierul să moară de plictiseală (simpatică expresie). Așa că privește-n jur și culege hrană pentru creier. Încurajează-ți curiozitățile și încearcă tot felu’. Și mai încearcă altele, până te pricopsești cu minim 5-6 pasiuni și hobby-uri care să te țină mai mult de 3 luni. Cine știe, poate vor dura o viață, dar nu e nici obligatoriu, nici necesar și, în opinia mea personală, nici dezirabil.

Lumea asta-i prea vastă, colorată și diversă pentru a te bloca într-o singură direcție.

despre cum se plictisesc unii

4 responses »

  1. Sunt în totalitate de acord, Iulia. Chestia e că oamenii care se plâng de plictiseală:
    1. nu caută să iasă din starea lor, pur și simplu așa procrastinează deși opțiuni sunt o grămadă, mai ales la nivel de entertainment în ziua de azi, ce să zică bunicii noștri acum 50 de ani? Ce opțiuni pt plictis aveau ei oare, față de ce avem noi?
    2. dacă le oferi soluții și variante, o să le refuze. Poftim!! :))
    Și ba să știi că e trist, pentru că acești oameni, de plictiseală și în loc să se ocupe cu viața lor, stau și îi judecă pe alții din scaunul lor confortabil de-acasă. Comentează cât de sărată e mâncarea fără să o guste.🙂
    Așa că te-nțeleg perfect în mirarea ta… eu când aud că cineva spune ”mă plictisesc”… și nu o spune doar așa într-o doară, cam o iau la fugă.😛 Îmi dau seama ce tip de oameni sunt și nu prea îi doresc în jur..

    Apreciază

    • La asta mă gândeam și eu, că îi înțeleg pe cei din generațiile trecute, care nici acces la informație nu aveau, nici atât de multe opțiuni la îndemână pentru a-și ocupa timpul liber…
      Și da, mi-e perfect familiar refuzul unora, sunt aproape imposibili. Uneori mă încăpățânez să încerc să-i scot din stările de plictiseală pe care le au în mod regulat. De cele mai multe ori, e un efort inutil🙂

      Apreciază

  2. Am remarcat ca cel mai des ma plictisesc tocmai atunci cand sunt in compania cuiva(dar rau de tot), niciodata cand sunt singura. Au unii oameni un stil de a-ti umple capul cu diverse lamentari, cu diferite lucruri care pur si simplu nu te intereseaza incat e greu sa rezisti prea mult timp in preajma lor. Si uite asa incepi sa preferi solitudinea.

    Apreciază

    • Da… e neplăcut când nu ai în jurul tău persoane care să te stimuleze intelectual în vreun fel, ci dimpotrivă. Pe mine de exemplu oamenii de genul celor amintiți de tine nu mă plictisesc, ci mă obosesc teribil. Simt că mă seacă de energie. E greu când nici nu-i poți ocoli, căci vrând-nevrând fac parte din cotidian.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s