Evadări – Sucutard, I

Standard

Am fugit la țară câteva zile, cu ai mei. A venit Flo în Cluj și am mers și noi cu el. Cândva îmi petreceam toate verile și vacanțele aici, acum abia am venit patru zile. Cred că e unul dintre puținele lucruri pe care le regret, oarecum. Aș veni mai des – măcar mai des, dacă nu mai mult.

Când am intrat în curtea bunicilor, primul lucru care mi-a atras atenția a fost mireasma florilor de mușețel. Micuțe și multe, au răsărit simpatice în apropiere de poartă. Mi-am adus aminte instant de copilărie, nici nu am știut până azi că asociez mirosul acestor flori cu momente din copilărie.

… bunicul ne ia în primire cu o mână în șold și ceva glume spuse cu o voce puternică, parcă răstită. Pare un dur, dar știm toți ce plângăcios poate fi când îi pleacă musafirii. Bunica își face treburile, neobosită. Mereu m-am întrebat cum reușește, chiar și acum. E serioasă, dar se luminează la față treptat.
… căsuța de vară… fotoliu afară… mă așez și parcă încep să mă relaxez, îmi dispar grijile una câte una. Închid ochii, îi aud pe toți vorbind, râzând, iar de câteva ori: ,,Da’ tu fată, du-te și te hodinește în casă, că e bine și răcoare, nu sta sucită acolo pe fotoliu.” E atât de bun aerul, tot zumzetul naturii și, pe fundal, discuții care îmi amintesc de vacanțele de vară petrecute aici, vocea bunicii, o aud pe mama râzând (am uitat ce frumos râde!)… E atât de ușor să dormi aici… Ce sunt alea insomnii?!… ,,Da’ Iulia doarme? Luliiii, tu Luli, du-te și te întinde” – i-aș recunoaște vocea și intonația lui Flo dintr-o mie. „Da’ Iulia doarme?” întreba și când eram mică.
…am atacat zmeura. Am mâncat și la Cluj zilele trecute, din farfurie, gata culeasă, dar nu se compară. Zgârieturile, efortul depus pentru fiecare boabă de zmeură, fac tot deliciul, de fapt!

IMG_5703
IMG_5702
IMG_5688

22 responses »

  1. Daaa, si eu sunt in asentimentul tau. Pana dincolo de viata asta o sa port cu mine vocile bunicilor, figurile lor (sigur ca in timp o sa mai uit din unele caracteristici), curtea, animalele, mancarea cu mirosuri cu tot. Baai, ce mai mancam chisalita, struguri culesi in caldare, prune si zarzare. Si dude😀 Evident ca nespalat pe maini, de cele mai multe ori.
    Intotdeauna eram nemancat si nedormit pentru bunici😀

    Apreciază

    • Aaaa, dude am mâncat și eu acum, acolo!! Am fost atât de încântată să le descopăr. Într-o perioadă, erau și prin Cluj, în vreo două-trei curți, pe o stradă, dar au dispărut. Am fost așa încântată să le descopăr din nou😀 Chisalita oare ce o fi?😛

      Da, da, evident că nespălați pe mâini. Mi-am dat seama după ce m-am îndopat cu zmeură că vai, nu m-am spălat nici pe mâini, și vai, nici zmeura nu am spălat-o :)) Noi așa ne-am făcut sistemul imunitar, oricum🙂

      Apreciază

  2. abia astept sa ajung si eu pe la ai mei 😀, dar cred ca se va intampla prin august…intradevar, acum cu greu mai ajung acolo desi toate amintirile copilariei de acolo mi le trag.

    Apreciază

  3. Bucură-te de bunici până îi ai! Apoi de părinţi. De natura copilăriei şi miresmele ei. Când ele dispar şi amintirea lor se estompează, nostalgia te macină şi simţi că te-ai maturizat prea mult şi prea brusc.

    Apreciază

    • Eu m-am încăpățănat să nu mă maturizez cu totul niciodată, dar când sunt acolo, cu bunicii, mă simt cu adevărat copil. Unul mai înțelept, căci acum conștientizez ce se întâmplă în jurul meu și că, în ciuda aparențelor, bunicii nu vor fi pentru totdeauna acolo, așteptându-ne..

      Apreciază

  4. Bunica ta e neobosita ? Bunica m e a e opusul… adica Ienesa :))

    Chestie ce-l enerveaza pe bunicul, care e opusul ei😀

    Frumusel pe la tine pe la tara: Priveliste cu ‘muntisor’😀

    Apreciază

    • hahah :)) Bunicii tăi fac o pereche a contrastelor😛 Ai mei amândoi au câte ceva de lucru, nici bunicul nu stă locului, doar că el e mai ardelean, mai „cu treabă bună” așa :)) Buni parcă are foc în mâini😛

      Daaa, sunt multe dealuri și lacuri în zonă. Pe muntișorul ce se vede în poză, este așa-numita Râpa Dracului :)) Au trecut atâția ani și încă nu am mers pe-acolo, când eram mici erau tot felul de superstiții, iar noi plănuiam să le „înfruntăm”.

      Apreciază

  5. Apropos de titlul celui mai recent articol al tau, am avut si eu de curand o evadare oarecum asemanatoare cu a ta. Nu era chiar la tara, dar pe aproape(o sa intelegi mai bine cand o sa scriu articolul dedicat acelei intamplari). Am vazut ca ai inceput vacanta si te relaxezi frumos.🙂

    Apreciază

    • Eu le sunt recunoscătoare, căci datorită lor am de ce amintiri frumoase să mă „agăț” și pot privi înapoi (și) cu zâmbetul pe buze🙂
      E bună câte o infuzie de amintiri frumoase, doar să nu uităm să ne facem mereu altele noi🙂

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s