m&m’s

Standard

Suntem veseli, diplomaţi, zâmbim sau nu, dar suntem normali, ne afişăm normalităţile frumoase şi uşor acceptabile. Privirile uimite, uşor şocate, sunt obositoare şi nu vrem să riscăm a le stârni – mai ales când suntem înconjuraţi de oameni cu suflet frumos. Nu am vrea ca ei să ştie cât de stricaţi suntem.
Stăm la aceeaşi masă, în aceeaşi încăpere, facem schimb de idei, râdem, ştim să fim şi serioşi, suntem eficienţi şi entuziasmaţi sau obosiţi, dar încă politicoşi.
Poate chiar ne simţim bine, cu adevărat.

Discuţii decente, pe subiecte controversate sau nu, păreri diverse exprimate echilibrat – reuşim să îmbrăţişăm diversitatea cu interes şi să ne folosim de dorinţa de a învăţa unii de la alţii pentru a ne apropia. Nevoia aceasta de apropiere, de a lăsa barierele jos, de a-ţi scoate şi demonii din dulap, nu doar normalitatea frumoasă şi decentă, pluteşte în aer.

Şi ne plimbăm din local în local, pentru ore de băut cafea şi ronţăit bomboane m&m’s, scris proiecte în word cu diacritice pe un laptop mult prea obosit, pentru a mai decora puţin un pliant, pentru a învăţa cu adevărat statistică acum, în ultimul an de facultate, pentru a derula o cercetare ale cărei ipoteze nu sunt confirmate, dar care ne-a adus pe toţi la aceeaşi masă. Localuri pe străduţe înguste şi întortocheate ale căror nume nu şi-l mai amintesc decât puţini dintre noi ne-au devenit poate prea familiare. Unul ne serveşte câte un sandviş, pe care îl mâncăm în patru ore, altul are canapele confortabile, altul ne serveşte atmosfera anilor ’30, altul ne e pur şi simplu la îndemână. Uneori, ne mutăm zâmbetele undeva dincolo de Cetăţuie, acasă la M. Confortabil, gătim, cuantificăm răspunsuri la chestionare, facem poze.

Iar nevoia… nevoia de apropiere, de renunţare chiar şi pentru o zi la acea stare de bine afişată, care, ce-i drept, pare reală printre oameni frumoşi, nevoia e satisfăcută în seri reci, când ne instalăm cu emoţii în localul nostru (devenit) de suflet. Cărţi pe un cântar vechi, un acvariu cu peşti, muzică prea bună, ireal de bună, popcorn şi bere şi caramel – vom sta aici o vreme, câteva ore, vom râde, vom zâmbi, vom vorbi, apoi vom fi sinceri, vom renunţa la bariera frumoasă şi decentă a normalităţii, vom împărtăşi şi descoperi unii la alţii anormalităţi atât de familiare.

Uimirea din priviri va licări atunci când târziu în noapte ne dăm seama că nu era nevoie să fim doar normali, să fim doar frumoşi şi perfecţi. Când ne dăm seama că ne cunoaştem deja unii pe alţii mai bine decât credeam, deşi e prima dată în trei ani când vorbim.

23 responses »

  1. Neața! Ei bine, ești tu atunci când mintea și sufletul merg în aceeași direcție. Și tot tu (înțeles la modul general) evoluezi în funcție de ce pricepi din lucrurile care ți se întâmplă și de cum te raportezi la ele🙂 Nimeni nu poate să poarte mai multe măști fără a se pierde pe sinte la un moment dat (am citat aproximativ un personaj celebru american).
    Duminica superba Iulia!

    Apreciază

  2. Cred ca frustrarile vin atunci cand incerci prea mult, cand vrei sa pari vesnic surazator si binedispus. Nu stiu unde sunt oamenii astia „normali”, mereu veseli, diplomati, draguti…eu nu ii vad in jurul meu. Nici la munca, nici in familie, nici macar prin cafenele. Sa mai zic de hipermarketuri? Mie mi se pare ca toti sunt bosumflati, suparati, tacuti, plictisiti, blazati, iritati. Cam asta e starea de spirit a natiunii.

    Apreciază

    • Nu sunt chiar usor de gasit, ce-i drept. Ma consider norocoasa de aceasta data, am aterizat intr-un grup (e vorba de facultate) de oameni ok, interactiunile sunt placute si nu ne proiectam frustrarile sau nervii unii pe altii. Dar stiu ca lucrurile nu sunt atat de placute in toate grupele formate in acest an.
      Cred ca tine de interactiunile propriu-zise si atmosfera creata in urma lor – caci sigur fiecare vine de acasa cu toanele si supararile lui… Dar cum ziceam, uneori parca ajungi sa te chiar simti bine cu adevarat.

      Hiii, la hipermarket-uri chiar nu ai nici o sansa sa ii gasesti, acolo e disperare in general. Iritare, da.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s