Sfârşitul zilelor blonde

Standard

Râdem, glumim, experimentăm, dar să nu uităm de unde am plecat😛 Aşadar, gata! Mi-am satisfăcut curiozitatea, am fost şi blondă. Experimentul a luat sfârşit, revin la nuanţa mea de suflet :)) Ce nebunie, cum ne identificăm noi aiurea cu nişte culori. Cred că fiinţa asta a mea e mai degrabă roşcată, decât blondă :))

Pentru că mi-e o lene psihică extraordinară, îmi permit să presupun că Dragoş îmi dă acordul să public o parte dintr-o discuţie a noastră purtată pe stimabilul Facebook. Dacă presupun greşit, aştept reclamaţiile!*

Dragoş: Acuma, dacă tot am ajuns în acest punct şi profitând de faptul că eşti psiholog**….ştii ce se spune despre blonde, că nu prea le duce mintea. Aveam o colegă de birou aspectuoasă, frumoasă, apetisantă, inteligentă şi … şatenă. Dar ţinea ea morţiş uneori să se blonduiască. Ei bine….nu ştiu cum se face dar, după ‘operaţie’, nu doar arăta ca o blondă, ci se şi comporta ca o blondă! Discutând treaba asta pe un blog, o tipă îmi spune că şi ei i s-a întâmplat, că ea de felul ei e şatenă dar, atunci când se blonduieşte, sesisează şi ea că se schimbă ceva (altceva decât aspectul, ceva in interior) şi vreo două săptamâni e cam aeriană şi cam….altfel. Ei bine, cum se poate explica asta?!?!?!?
Ah da…şi tu te-ai blonduit, poate îmi spui dacă e adevărat🙂

Eu: Există la nivel de societate o percepţie colectivă, i-aş zice, în ceea ce le priveşte pe blonde (că nu le prea duce mintea). E o prejudecată. Şi oricât am fi de stabili şi de sine stătători, comportamentul nostru este foarte influenţat de expectanţele, aşteptările, reacţiile celorlalţi (există o serie de studii pe comportamentul minorităţilor, pe stereotipurile şi prejudecăţile ataşate lor mai exact, experimente foarte interesante şi relevante de altfel). E vorba aici de presiunea şi influenţa celor din jurul tău. O idee atât de larg raspândită la nivel de societate ajunge să fie înrădăcinată în gândirea noastră a tuturor, deşi poate nici nu o luăm foarte tare în serios. Şi se reflectă în interacţiunile de zi cu zi. Iar comportamentul tău e influenţat de ceea ce îţi transmite celălalt, chiar şi indirect, chiar şi în fracţiuni de secundă (micro-expresii, atitudini). A, şi uneori nici nu trebuie să interacţionezi cu alţii, dacă ideea/prejudecata e asimilată bine şi de tine, e suficient să ştie subconştientul tău că pe blonde nu le duce mintea, încât să îţi afecteze într-o oarecare măsură (şi sperăm doar temporar) comportamentul şi modul în care te simţi🙂
Dacă m-aş vedea mai des în oglindă, probabil m-aş simţi şi eu mai aeriană şi mai incapabilă intelectual😛 Încă nu m-am acomodat cu blondul. În rest, observ diferenţe la ceilalţi şi la cum mă privesc, dar observ şi cum se spulberă câte unpic prejudecăţile pe măsură ce interacţiunea se prelungeşte şi e un sentiment interesant🙂

* Discuţia vrea să ţină locul unei concluzii: pe scurt, eu blondă – un experiment interesant.
** Pentru cei care nu ştiu, eu nu sunt psiholog, ci studiez cu mare interes psihologia, Dragoş însă ţine morţiş să îmi acorde statutul acesta înainte de a-l obţine :))

24 responses »

  1. Păi experimentul care era? Să vezi dacă te simți mai incapabilă intelectual, sau să vezi cum reacționează lumea când constată că NU ești?

    Sau pur și simplu experimentul era schimbarea de culoare, fără analiza unei interacțiuni cu cei din jur?

    Apreciază

    • A, și ca PS: eu niciodată nu am analizat o persoană după culoare părului fiindcă prostia ia multe forme și culori. Am văzut și blonde deștepte și șatene/roșcate (no offence) mai puțin istețe. Cu toate acestea, datorită bancurilor și faptului că există această percepție colectivă, folosesc expresia „ești blond/blondă” pentru că e mai drăguț decât să zici „ești prost/proastă” :))

      Apreciază

      • Da, si eu mai folosesc expresia respectiva😛
        Nu stiu ce sa zic, sunt ferm convinsa ca parul si culoarea acestuia nu are nici un cuvant de spus cand vine vorba de intelect sau personalitate. E posibil sa fie insa o relatie inversa. Adica un anumit ,,tip” de persoane opteaza pentru anumite lucruri (si aici poate fi vorba de muzica, stil vestimentar, hobby-uri).
        Stereotipurile sunt greu de depasit oricum…

        Apreciază

    • Radu, initial a fost o simpla curiozitate in ceea ce priveste aspectul fizic, urmata apoi de ambele aspecte amintite de tine. E testarea unei variante a ,,Haina (nu) il face pe om”, eram curioasa daca intr-adevar diverse detalii ale aspectului te influenteaza pe tine, ca persoana (daca iti modifica perceptia asupra propriei persoane), si daca si ceilalti se raporteaza involuntar diferit la tine.

      Acum, ,,experiment” e prea mult spus, caci a fost asa, ca o joaca. Mi-am satisfacut mai multe curiozitati, si am tinut si ochii deschisi pentru a observa eventuale diferente😛

      Apreciază

  2. Si eu ma gandeam sa ma vopsesc blonda dar nu acum, ci in anu 6, adica peste 2 ani. Ma intreb, oare nu am suficienta ïndrazneala sau poate sunt eu prea conservatoare… hmm…. 🙂
    Tu ai ales o nuanta de roscat mai… dinamica,sa spun asa: surprinzatoare pentru o Iulia care imi pare atat de linistita.🙂; ?Sau poate e doar un element de complementaritate.

    Apreciază

    • De ce tocmai peste doi ani?😛 Pana atunci poate iti mai vin alte idei, oricum. Mi se pare ca se acorda o prea mare importanta schimbarilor astora, de parca ar fi ceva decizii care ti-ar schimba viata. E doar par. Daca iti vine sa il faci verde, fa-l verde azi si gata😛 Maine poate revii la ganduri mai ,,normale”.

      Am mai folosit nuanta asta de roscat, insa pe par saten. Acum insa, pusa peste blond, a iesit o idee cam… puternica, sa zicem :))) Ma asteptam, dar nu chiar asa.
      E interesant cum par eu asa linistita, la exterior. Sunt agitata, Otilia. Rosul asta reflecta destul de bine starea pe care o am..

      Apreciază

  3. Eu am fost blonda, acum m-am vopsit intr-o culoare ceva mai inchisa(mai apropiata de cea naturala, adica de negru) si nu am simtit nicio transformare in privinta personalitatii. Nu stiu de unde provine mitul blondei proaste, dar e o mare aberatie. Inteligenta nu are de-a face cu nuanta parului. Chiar nu inteleg cum oamenii pot cadea in aceasta capcana…

    Apreciază

    • Stiu ca am cautat intr-o perioada originile acestei prejudecati/mit, dar nu am ajuns la nici o concluzie😛 Oamenii cad in tot felu’ de capcane irationale – apropo de articolul scris de Dragos😛

      Apreciază

  4. 🙂 Dragut dialog, nu?

    Ai amintit si un proverb: haina il face pe om. Sa inteleg ca nu-l prea crezi, nu? Si totusi…uite, eu toata viata am urât costumele si cravata, dar au fost momente in care vrând-nevrând a trebuit sa port costum si cravata. Ei bine, ma simteam mai responsabil🙂 .

    Am o curiozitate: la cine tte strâmbai in poza a doua?🙂

    Apreciază

    • Daaa, am invatat sa las si eu replici mai lungi de 2 randuri pe facebook :)))

      Eu cred ca schimbarile acestea, odata cu prejudecatile atasate lor, pot scoate la iveala niste trasaturi mai mascate sau mai putin evidente la un om. Deci ,,haina face pe om”, doar daca omul avea deja in el, chiar daca in stare latenta, chiar daca doar ca si potential, anumite abilitati (calitati/defecte nu conteaza). ,,Haina” sau o schimbare de aspect fizic (culoarea parului) poate deveni un pretext inconstient pentru a te comporta sau a fi intr-un anume fel.

      Pozele sunt facute pe webcam, ma strambam la un prieten. Am tot incercat sa bag spaima in el, dar nu imi iese nicicum😛

      Apreciază

  5. Draga Mnemosyne,
    Eu…. (100% bonda fiind, hehe)… te stiu doar din fotografiile de aici si te rog sa imi permiti sa imi spun si eu opinia.
    Cel mai frumos iti sedea bruneta (satena nu te-am vazut). Era frumos pentru ca era natural, era armonios cromatic.
    Blonda si roscata nu iti sta frumos. E nenatural, pare … -iarta-mi franchetea- …ieftin si ca nuca-n perete, Lady Gaga style.
    Tu esti o fata daruita de la natura cu frumusete. Este o binecuvantare, intr-un fel.
    Inteleg ca faci experimente, toate am facut.
    Bruneta iti sedea super !!!!

    Apreciază

    • Buna Irs!! Imi pare bine sa te ,,vad” din nou pe-aiiiiici😀
      In primul rand, sa stii ca esti foarte libera sa iti spui opinia, in sensul ca mie imi place sinceritatea la oameni. Ma indoiesc sincer ca toti putem avea aceleasi preferinte sau opinii si mi se pare firesc sa le putem exprima fara sa ne tot cerem scuze🙂

      Da, da, experimentez. Adica, odata cu blondul, am cam experimentat variantele de care eram curioasa. Imi place sa fac lucrurile atunci cand simt ca as fi ok cu ele si nu as regreta. De exemplu, in urma cu un an, nu m-as fi vopsit blonda nicidecum, desi tot eram curioasa oarecum. Dar nu aveam starea potrivita pentru jocuri de genu’. Acum am avut-o😛

      Dat fiind faptul ca atat tu, cat si baietii mai sus, au amintit de brunet, am impresia ca am o perceptie diferita asupra cuvantului. In sensul ca pentru mine parul brunet e cel care da spre negru, nuante inchise, precum aceasta, de ex:

      Eu consider ca parul meu e saten, cu variatiuni intre deschis, inspre inchis. Cam asa:
      https://mmnemosyne.wordpress.com/2011/09/22/22-septembrie/dscf5049/
      https://mmnemosyne.wordpress.com/2011/08/04/roma-navona-si-republica/img_1529/

      Am testat si brunetul si ma prinde bine, cand ma simt bine :)) Adica, daca cumva eram obosita, imi accentua cearcanele foarte tare. Si imi dadea un aspect cam gotic, mai ales daca eram serioasa (un contrast cam tare cu ochii).

      Cu siguranta voi reveni si la nuanta mea naturala, dar profit de starea pe care o am si imi satisfac niste curiozitati😛

      (din nou, imi pare bine ca ai trecut pe-aici si sper ca esti bine tu!)🙂

      Apreciază

      • Da, e f frumos si saten. E natural si fara violente estetice.

        P.S Daca e sa spun ceva, desigur voi spune ce gandesc, altfel mai bine tac. (Fiind o blonda nativa, afirmatia tocmai facuta poate constitui baza unui silogism crunt…un sofism chiar,nu?)
        Toate introducerile alea sunt pt ca uneori ma cam codesc … cand stiu ca o sa sar putin pervazul….si o fac si eu cat mai politicos posibil . Totusi, tot il sar.

        Apreciază

        • Am inteles🙂 Oricum, din punctul meu de vedere nu ai sarit nici un pervaz. Asadar, pe viitor, poti sa nu te stresezi cu introduceri – cel putin in ceea ce ma priveste pe mine.
          E bine ca il sari, totusi. Cred ca iti trebuie un oarecare curaj, desi in aparenta sa iti exprimi opinia sincera pare un lucru banal. Cred ca nu e. Oamenii fac asta prea rar.

          Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s