Noapte de sâmbătă

Standard

Noaptea de sâmbătă a fost una plină de oportunităţi la Cluj. Festivalul Luminii, Noaptea Muzeelor şi încă ceva festival muzical la Sala Sporturilor. Am aflat cam târziu de ele şi, în ciuda faptului că, de obicei, când ies de la servici nu prea mai sunt în stare să mă plimb aiurea, şi, mai ales în ciuda faptului că a fost o zi stupid de încărcată (nu înţeleg de unde atâţia clienţi), după ce am mâncat o bunăciune de mâncare (da, din mall, da, un fel de fast-food), parcă mi-a revenit pofta de viaţă.

L-am luat pe N., aşa necăjiţi cum eram amândoi, şi ne-am pornit înspre Festivalul Luminii. Am străbătut aleea Detunata, puţin dezamăgită de numărul mare de maşini care se înghesuiau pe o străduţă îngustă pentru a ajunge într-un… parc. Maşinile parcă nu-şi aveau locul în acea atmosferă. Ne-am întâlnit cu Anca şi C. şi curând am uitat de maşini şi aglomeraţie, deşi înghesuială era. Dar parcă era o aglomeraţie liniştită.

Întuneric, paşi domoli urmează gulguţele, vedem o mulţime de oameni, ne apropiem. În centru, doi băieţi cântă la chitară. Nu auzim nimic, oamenii vorbesc… şi vorbesc… şi vorbesc. Încep să mă agit, mă scot din sărite astfel de lucruri stupide. Adică, dacă te-ai plantat într-un spaţiu în care cineva cântă, TACI şi ascultă. Dacă nu vrei să asculţi, parcul e mare, mergi mai departe şi fă loc celor interesaţi.
Cam pe când îmi pierdeam speranţa şi deveneam tot mai dezamăgită de nesimţirea omenească, băieţii au început să cânte ,,Mad world”, poate nu întâmplător. Nu ştiu ce s-a întâmplat în sufletele şi minţile oamenilor, însă au tăcut toţi brusc. Se auzeau doar două chitări şi două voci, acompaniate curând şi de public. Pentru câteva secunde, a fost o atmosferă magică. Cântecul s-a terminat, oamenii au început din nou să vorbească, noi am decis să plecăm înspre altă zonă a parcului luminat frumos.
(,,Mad world”, cover – superb cântec, frumoasă variantă)

Ne-am plimbat prin ,,labirint”, am admirat desenele copiilor expuse şi luminate în parc şiiiiiiiii, orientându-ne după aplauze şi voci, am reuşit să vedem şi jongleriile cu foc. Din nou, pentru cateva clipe, atmosfera a fost magică… scânteile s-au făcut vinovate.




(Primele trei fotografii – de aici: M&D Foto )

Deşi nu mai speram să ajung şi la Noaptea Muzeelor, m-am trezit plimbată şi până la Bastionul Croitorilor. Bucuroasă – căci e prima dată când văd şi interiorul clădirii. Am descoperit o expoziţie de fotografii, printre care am găsit câteva chiar foarte reuşite. N. are un ochi format pentru aşa ceva şi mi-a făcut plăcere să studiem fotografiile împreună. La etajul următor ne-am întâlnit cu un Cavaler. Bine proptit, cu armură grea, alură serioasă. Şi burtos. Ne-am amuzat nevoie mare :)) Nu, nu era un om îmbrăcat în cavaler, era o armură din evul mediu, ca la carte. Ne-a lovit contrastul dintre ceea ce vedem în filme şi cum stăteau de fapt lucrurile. În filme, toţi bravii cavaleri au armuri ce urmează formele unor posibili muşchi – pectorali, pătrăţele abdominale, bicepşi, tricepşi ş.a. Cavalerul nostru era burtos. Poate de-aici s-a păstrat şi sintagma ,,tricou cu burtă”.

La alte muzee nu am mai ajuns, voi merge într-o zi cu soare.

35 responses »

  1. Nu am asistat niciodata la un spectacol oferit la lampioane(daca acum realizez cat de mult mi-ar placea), de fapt anul acesta a fost prima data cand am auzit de existenta lor. Cred ca prin vestul tarii s-a lansat moda asta, ca pe la noi nu am auzit sa se fi organizat asa ceva. Acum, admirand pozele, imi dau seama ca e ceva cu adevarat frumos. Magic, ca tot ai pomenit tu in text cuvantul.
    Iar melodia „Mad World” chiar are darul de a lasa omul fara cuvinte.🙂 Nu o stiam…
    Tare amuzant cavalerul burtos. :))

    Apreciază

    • Intr-adevar, Festivalul Luminii (cel putin) a avut loc prima data in Cluj, in urma cu ceva ani si se numea altfel atunci. Din cate stiu, organizatia cercetasilor Romaniei se face responsabila, plus alte astfel de asociatii (prin 2009 am coordonat o grupa de copiluti, ca voluntari, si faceam parte din asociatia ghizilor si ghidelor din romania, deci tot in aceasta zona).
      Nu stiu exact in care orase s-a organizat anul acesta, insa probabil se va extinde ideea, caci e una frumoasa🙂

      ,,Mad world” am auzit-o mereu cantata de diversi oameni la chitara, insa mereu uitam sa o caut, nici nu stiam cine canta. Acum am aflat😛 E frumos si orginalul..

      Apreciază

  2. Ce suparat sunt ca in ardeal se organizeaza 1000 de chestii, iar in Bucuresti nimic. Cand am fost in Sibiu, in 3 zile au fost 5 evenimente…iar in Bucuresti, in 5 ani au fost 3 evenimente.. Ce urat!

    Apreciază

    • Nu stiu ce sa zic, Bucurestiul e si mai mare decat Clujul… aici cand se organizeaza ceva, in general se promoveaza destul de bine, astfel incat mai toata lumea afla. (bine, cei care sunt interesati de asa ceva, probabil vecinul de la 4 nu a stiut de festivalul luminii si muzee deschise noaptea, dar.. stii ce vreau sa zic).

      Si ca sa dau copy-paste statusului unui amic de pe facebook:
      ,,Sesiune + Zilele Clujului + TIFF + Ursus Evolution = Restanțe !

      DA. Un fel de conspiratie in Cluj. Si toate se organizeaza ACUM, cand ar trebui sa stam cu nasu’ in carti :)) Iti dai seama cata frustrare aici in ardeal :))

      Apreciază

  3. Foarte tare! Am văzut acum ceva vreme articolul în feed, am citit mica introducere care apare în reader, dar nu am mai reușit să ajung pe pagina asta. Am revenit acum și m-am minunat!

    Mă bucur că ai ajuns la evenimente și ai avut o seară atât de plăcută, iar modul în care le-ai relatat: fenomenal… Norocoșilor!

    Și legat de armura aia… nu știu alții cum sunt, dar eu după o masă copioasă și bine hidratată, am burta mai mare decât de obicei… nu e normal ca armura să fie concepută pentru a avea loc pentru „burta de după masă”? Că altfel ar fi tare incomodă :))

    Apreciază

      • ma bucur ca iti place, Radu! Imi place mult si originalul si, de obicei, in ceea ce priveste cover-urile, le prefer pe cele cantate la chitara. Insa acesta mi s-a parut interesant.

        Apreciază

    • Eu una ma bucur tare mult ca nu am ratat jongleriile! Au fost cateva momente absolut grozave🙂
      Da, da, asa ar fi normal, sa fie cat mai confortabila, chiar daca te ingrasi pe durata razboiului sau ce faceau ei pe vremea aia :)) Eu faceam asa o comparatie cu filmele (ma uit la prea multe), caci initial ii zarisem doar coiful si parea asa impunator si serios, si cand am dat cu ochii de burta m-a bufnit rasul. Oricum, cred ca era inconfortabil sa cari PE tine ditamai armura. Noua, in ziua de azi, ne e greu sa ne caram propriile corpuri doar, dar sa mai ducem si o armura….😀

      Apreciază

  4. Pingback: Blog de Tury

  5. Nu stiu ce sa zic de chestia asta cu noaptea muzeelor…seamana mai degraba cu o actiune gen ‘culturalizarea maselor’, adica nu mergi un an la muzeu si te-apuca brusc si dintr-o data dorul de a vizita muzeele intr-o noapte.

    Aaaa….nesimtiti sunt pretutindeni, inclusiv in Cluj, din c²te se pare. totusi, uneori sunt capabili de gesturi frumoase. Imi ramâne si acum in minte o intâmplare petrecuta pe vremea lui Ceausescu, la un concert. Formatia vedeta era Voltaj (ACEL Voltaj, nu ACEST Voltaj), dar in deschidere, ca sa zic asa, au cântat mai multi. Pe vremea aia concertele erau pazite de ‘oameni de ordine’, respectiv niste activisti de partid care urau din toti rarunchii ‘muzica tânara’ si abia asteptau sa se infiga in spectatori. Lânga mine, un grup extrem de enervant, care huiduia tot. tare ciudat, oamenii de ordine n-au intervenit. La un moment dat apare pe scena George Nicolescu, unul din cântaretii mei preferati in acel moment. Imi zic: daca se apuca de huiduit si acum, nu ma intereseaza, sar la gâtul lor (deh, eram mai tânar, sângele avea un punct de fierbere destul de scazut). Ei bine … s-au comportat extraordinar. Au cântat si ei impreuna cu restul publicului si, acolo unde nu stiau versurile, taceau. Am fost foarte impresionat ca se mai intâmpla si asemenea lucruri. A fost unul din evenimentele din care am reusit sa trag un inavatamânt pretios: ca pot invata de la toti si toate. Si sa nu mai judec oamenii cu atâta patima (desi mai am scapari).

    Apreciază

    • Pai noaptea muzeelor cred ca asta si-a propus oarecum, sa ii tenteze si pe cei care nu au prea mari tangente cu muzeele sau activitatile culturale. Faptul ca e intrarea gratuita si se organizeaza evenimente mai speciale (de ex, la Bastionul Croitorilor, in deschiderea evenimentelor am inteles ca au fost domnite si cavaleri – adica oameni imbracati specific unei perioade anume, in alta locatie s-au organizat un fel de ,,ateliere” specifice Antichitatii si gladiatorilor, mai exact…). Deci da, un fel de culturalizare a maselor😛

      Si da, Dragos, nu e lipsit Clujul de nesimtiti, fii pe pace :)) Probabil e mai selectiv in ceea ce priveste momentele de manifestare a nesimtirii :)) Nu stiu cum era ACEL Voltaj, insa (si) ACEST Voltaj este mereu primit tare frumos aici in Cluj, cred ca e un fel de formatie de suflet a orasului. Ei veneau la toate festivalele berii si ale orasului si reuseau sa faca o atmosfera tare frumoasa. Prin clasele VI-IX mergeam la toate festivalurile astea si imi sunt cunoscute si huiduielile dinaintea formatiei finale (fie ca era Voltaj, fie ca erau altii).
      Tin minte un moment jenant: erau doua tinerele pe scena, semi-imbracate, nici nu mai stiu cine erau, faceau un semi-playback… practic dansau lasciv pe scena si calitatea muzicala era zero. Si huiduieli cat cuprinde. La fel ca tine, ma uitam asa chioras la barbarii de langa, ca oricum… mi se pareau urate manifestarile de genu’. Insa au fost mai mult decat incantati cand au primit muzica Live, de calitate, totusi😛

      Apreciază

      • 🙂 Sunt unii care se exprima mai abrupt.

        Si ACEST Voltaj imi place. Nu prea stiu exact de ce doua formatii de muzica se numesc la fel, unde ar fi elementul de continuitate. Dar si baietii astia sunt in regula. ACEL Voltaj suna cam asa:

        Apreciază

  6. Ah, in legatura cu armura…o fi un cavaler din cântecul ala „Cavaleri ai mesei rotunde, sa vedem daca vinu-i bun / sa vedem da da da / Sa vedem nu nu nu / Sa vedem daca vinu-i bun sau nu!”

    Apreciază

    • Speeer sa ai ocazia asta, Pato, si noi sa avem ocazia de a te intalni😛 Iti facem turul orasului.
      Unele nopti sunt mai lungi, da. In functie de disponibilitatea fiecaruia de a le explora😛

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s