Nume

Standard

Fac o mare paranteză.
[ Am un program foarte încărcat, la facultate, în mare parte din vina mea. Ieri am stat de la 8 la 20 pe-acolo, la cursuri şi seminarii, cu o pauză de două ore, în care am mâncat, hehe. De ce din vina mea ? Deoarece minimul necesar pentru a promova nu mă mulţumeşte, aşadar îmi fac prezenţa şi la un curs facultativ şi două opţionale, în loc de unul. A, şi încă două cursuri din primul an, pe care vreau să le reiau. Ştiţi voi, pentru aprofundarea cunoştinţelor. Facem în acest an multe mini-ramuri ale psihologiei şi e foarte interesant: psihologia dezvoltării umane, a personalităţii, a sexualităţii, judiciară, socială şiiii psihiatrie. Nu am cum să le ratez, sunt importante şi mă interesează. E greu să procesezi într-o singură zi atât de multă informaţie, eventual să şi ,,activezi”, dar să zicem că ne încurajăm unii pe alţii – exceptând scurtele momente de disperare😀 Acestea fiind spuse, mai puţin timp pentru bloguri, literatură, scris, pierdut vremea, muzică, filme, sculptură, dar s-ar putea să devin foarte organizată şi să îmi formez un echilibru drăguţ. Voi ce mai faceţi?]

După marea paranteză, micul subiect, abordat mega-superficial (să fie clar de la început): numele, mai exact prenumele, nostru, al oamenilor.
În general, oamenii acordă atenţie specială numelor fie pe la începutul adolescenţei, din cauza crizelor de personalitate, dorinţa de autocunoaştere, de descoperire a propriului eu, fie înainte de venirea pe lume a unui bebel – femeile înainte cu vreo 5 ani, bărbaţii înainte cu vreo două zile. Iuoi, câte generalizări am făcut!😀

Cum am tot spus, eu nu simt că ,,Iulia” mă defineşte, uneori mi-e chiar un nume străin, de prea puţine ori mă identific cu el. Şi nu consider că mi-ar fi plăcut să am un alt nume, că un altul mi s-ar fi potrivit mai mult. Pur şi simplu nu s-a creat o legătură strânsă între mine şi numele meu.
Iar când fac cunoştinţă cu alţi oameni, în secunda imediat următoare le-am uitat numele. Poate pentru că numele e doar o altă etichetă şi prin el se încearcă înglobarea unei întregi persoane, cu toate caracteristicile, trăsăturile, obiceiurile, abilităţile, calităţile şi defectele acesteia, într-o simplă înşiruire de sunete, iar asta devine dificil uneori. Simpla reţinere a unui nume, fără a avea la cunoştinţă ceea ce reprezintă persoana în ansamblul ei, ca întreg, mi se pare irelevantă, inutilă. E ca şi cum ai reţine un termen nou, ai reţine cuvântul ,,homeostazie”, dar nu ai ştii ce semnificaţii înglobează el. Va deveni util când vei ştii ce înseamnă. Plus că mi se pare mai uşor să asociezi unor cunoştinţe (care au prins deja rădăcini) un termen, decât unui termen nişte cunoştinţe. Dar e doar un fix de-al meu.

Trecând peste, nu ştiu în ce stadiu mă aflu eu, căci copii nu vreau încă, hihi, dar vreau să trec în revistă nume care îmi plac, pe care le-am întâlnit sau nu la alte persoane şi care îmi încântă urechile :)) Ca să aduc nişte lămuriri unei persoane: nu, pe copilul meu nu o să-l cheme nici Xardas, nici Fafnir🙂 La Seraf mă mai gândesc.

Aşaaa, nume de fete, într-o ordine pur aleatorie:
* Maria, Maia, Miruna, Medeea, Mara, Sara, Selena, Ela (opţional Ella), Ema, Carla, Clara, Laura.
Nu sunt multe, dar recuperăm la băieţi:
*Matei, Filip, Raul, Adrian, Leon, Codrin, Dan.

În fine, am scris articolul mai mult din curiozitate. Aş vrea să ştiu dacă rezonaţi cu numele vostru, dacă vă identificaţi cu el în întregime, dacă v-aţi fi dorit un altul (care?) şi ce nume preferaţi. Asta ca să îmi lărgesc orizontul listei😀

58 responses »

  1. Buna, Iulia si multa bafta la facultate.🙂 Noi cum sa fim, raciti si infrigurati, obositi si stresati, in rest totul e perfect.😛
    Si eu uit numele unei persoane imediat ce am facut cunostinta, si ca o curiozitate, niciodata nu am tinut sa retin numele profesorilor mei(nici nu m-au interesat) din scoala, liceu sau facultate.
    Nu am simtit niciodata ca numele meu ma reprezinta, ba chiar l-am detestat, pana in clipa in care…prietenii cunoscuti pe blog au inceput sa ma strige Nice si in offline. Atunci am realizat cat de atasata sunt de fapt de numele meu. Ma rog, in timp a inceput sa-mi placa si acest Nice, si acum chiar si eu, cand vorbesc despre mine, folosesc Nice. :))
    Alte nume care imi plac: Ambra, Alice si Lavinia.

    Apreciază

    • Hihi, am scapat de raceala momentan. Sper sa va vindecati si voi😀 Imbracati-va bine, asa ca de iarna!
      Nu retinem numele deoarece nu suntem atenti, de multe ori ne gandim la altele, poate chiar la cum sa ne prezentam noi insine. Profesorilor le stiam numele, dar dupa cateva luni… :))
      Deci, Nice, sa inteleg ca vorba ,,nu stim sa apreciem ce avem decat in momentul in care il pierdem” se aplica si numelor :))
      Eu te asociez cu ,,Nice”, e clar vorba si de obisnuinta, dar mi se pare ca te si caracterizeaza. Primul lucru pe care l-am observat cand am intrat pe blogul tau a fost amabilitatea si faptul ca erai draguta cu toata lumea, deci…😛
      Oricum, ai un nume de floare, e frumos si induce automat o comparatie placuta😀

      Mmm… Ambra suna interesant😀

      Apreciază

  2. Miruna, ce nume frumos… cunosteam pe cineva cu numele asta, am si uitat, cum se pierd oamenii…
    Hmm… nici… Izual, Uriel, Imnir, Bethrezen, Baelzebuth sau… N’Sabah-nur ? hahaha…

    Apreciază

  3. Incet-incet lucrurile au inceput sa se aseze si in cazul meu. Sa ma reintorc la programul obisnuit.
    La facultate am si eu in vizor sa reiau doua cursuri din anii anteriori. In rest.. aceeasi rutina, aceleasi fetze, aceleasi atitudini comune…Care nu ma starnesc suficient nici ‘cat sa deschid gura. Mai greu e cu banii.[Nu sunt cheltuitoare de felul meu, strang si acum banii asa cum faceam atunci cand eram mica.] Nu am reusit sa ma organizez deloc pana acum. Pe scurt , m-am intins mai mult decat imi era plapuma. Am cheltuit mai mult decat era cazul si nu stiu pe ce.
    Pai, Iulia… Auzeam acum o saptamana (la radio) ca persoanele a caror nume incepe cu litera „I” au sanse mai multe sa devina persoane extrem de inteligente. Si atunci m-am gandit la tine …si la mine, desigur :))
    Cu numele meu am inceput sa ma identific cu aproximativ doi ani in urma. Pana atunci gandeam ca „otilia trebuie sa fie o fata frumoasa (si eu nu sunt).” Dar dupa ce trece timpul, si incepi sa-ti vezi chipul maturizandu-se, incepe sa-ti placa. Sau,ma rog,in cazul meu… Daca nu ma numeam Otilia mi-ar fi placut sa am numele asta.

    Nume preferate:
    -la fete, Alexia (Alexa), Emma, Mihaela, Zamfira, Catalina.
    -la baieti , Sergiu, Sebastian, Luca, Geo, Eduard.

    Apreciază

    • Ma bucur sa aud asta, Otilia, ca se aseaza lucrurile si pentru tine. Eu am o saptamana mai grea, dar recuperez la odihna saptamana viitoare😀
      Reluarea unor cursuri mi se pare o idee buna, in sensul ca ai ocazia de a intelege mai deplin informatia, odata ce ti-ai insusit deja terminologia (si nu stai cu dictionarul langa tine, ca in primul/primii ani, hihi).
      Mmm, nu stiu, o schimbare de mediu si anturaj ti-ar prinde bine cred. Oamenii tind sa se incadreze in unele tipare bine delimitate, iar asta devine frustrant uneori, mai ales daca nu te stimuleaza sub nici o forma… Da’ poti macar sa te amuzi urmarindu-le comportamentului, crede-ma, poti sa observi tot felul de ciudatenii, care mai de care :)))
      Cat despre bani, fa-ti de acum un inventar, ceva, noteaza-ti pe ce dai banii, poate ajuta…:-/

      Hahah, dar eu nu inteleg ce legatura are litera de inceput a numelui cu inteligenta, lol :))
      ,,Otilia” are o rezonanta speciala, si e asociat instant cu enigma….😛 Ma bucur ca te poti identifica cu numele tau.

      Daaa, Luca. Imi place. Si Sergiu parca, dar nu sunt sigura😛

      Apreciază

      • Aș vrea eu sa mai refac un curs dar nu imi permite programul. E mult de invatat si in plus mai am si doua restante (una pentru semestrul asta, cealalta pentru semestrul viitor). E criminal anul asta! La mine nu e ca la tine. Odata ce m-am obisnuit cu terminologia – la o materie – o iau de la capat cu alta.🙂 Am termeni in continuu de invatat.😀
        Si azi am venit mahnita de la scoala. Avusem primul curs de semiologie. Cum pot ei sa te invete „fiziopatologie”, cata vreme tu nu ai facut „semiologie”? Cum poti tu sa inveti efectele unei boli cata vreme nu cunoasti cauzele unei boli,acelei afectiuni? .. Cu ce se mananca… E un sistem tampit de invatamant!
        Anturaj… Nu am nevoie de asa ceva. imi ajunge cel de pe net.😀
        Semnificatia numelui Sergiu: Servare = a salva; servus = servitor. Imi place pt ca e un nume simplu. Daca vreodata o sa am un baiat, si o sa-si doreasca sa devina doctor, numele sa ii priasca.🙂

        Apreciază

        • Mmm, da, cu timpul e greu… Da, Otilia, si noi avem noi si noi termeni de invatat, la noi materii😛 Insa cum reiau cursul de Genetica, de exemplu, imi va fi mult mai usor sa il urmaresc pe prof acum, din moment ce deja stiu terminologia la materia lui (anul trecut, zicea cate 2-3 cuvinte necunoscute pe minut, mai ales la primele cursuri, hahah :)))

          Logic mi se pare sa inveti cauzele, si apoi efectele… Oh, da, simpatic sistem. Nu pot sa uit cum pe clasa a zecea, in liceu, faceam simultan ,,Psihologie generala” si ,,Psihologia varstelor” (a copilului). Noroc ca aveam aceeasi profa si ne mai explica in prealabil ce si cum, logic era sa facem psihologia varstelor in clasa a 11-a, nu? Dupa ce aveam deja notiuni generale in psihologie. Sistem tampit, exact!…

          Apreciază

          • Genetica mi-a placut si mie teribil de mult. Si in plus, am ramas si in relatii foarte bune cu profesoara🙂 Cat priveste materiile de care-ti vorbeam, zilele trecute m-am intalnit intamplator cu „Baca.” si i-am adus la cunoastinta problema. Respectiv nerespectarea cele de-a 6 legi universale,- Cauza-Efect. Si dumnealui mi-a spus ca „asa „merg” lucrurile si intr-o casnicie” :))), cu carisma-i obisnuita, si ca urma sa se-ntalneasca cu decanul si ca o sa-i atraga atentia asupra acestui lucru. Oricum, Baca. are un cuvant la fel de greu ca si al decanului, daca nu peste.🙂 Poate macar generatiile viitoare sa fie mai norocoase.

            Apreciază

            • Pai da… macar generatiile viitoare, ca lucrurile se schimba greu. Nu pricep de ce, dar probabil sunt motive serioase si pentru asta.. E bine ca aveti cui sa va adresati si se tine cont de ce spuneti😛

              Apreciază

  4. Mi-ar fi plăcut un nume mai dur, mai masculin. Rareş nu mă mulţumeşte, dar pe de altă parte român pe nume Arnold sau Brutus mai rar…😀

    Chestia cu numele devine importantă odată cu timpul, când începem să asociem anumite nume cu anumite trăsături.

    Iulia mi se pare un nume superb, potrivit tipelor calzi, însenitate, sociabile, ca şi luna Iulie. Asta la primă strigare. La a doua… îmi aduce aminte de anumite persoane din trecut, sau cunoştinţe aparte.

    Poate altuia îi trimite altă rezonanţă, deci nu e doar un nume, e un simbol de-a dreptul.

    Cu lipsa de timp rezonez maxim, abia am timp să respir…

    Apreciază

    • Hahah :)) In ultima perioada, parintii prefera nume cat mai originale, iesite din comun, extraordinare. Poate gasim si-un Brutus neaos :)))
      Nu imi vin in minte nume ce inspira o masculinitate mai accentuata…

      Se pare ca si Lilly zice o chestie similara, dar ma credeti ca nu mi-am asociat niciodata numele cu vara ? Evident, mi-a fost clara asemanarea, dar cam atat. Acum imi dau seama ca oamenii il percep asa, in primul rand, prin asociere cu luna iulie…

      Da, e un simbol. Ce mi se pare interesant e cand asociezi numele unei persoane noi cu persoane din trecutul tau, si pe baza acestor experiente trecute, iti formezi o ,,prima impresie” fara voia ta. Tindem sa extrapolam trasaturile unui Cristian asupra altor Cristieni – pana la proba contrarie….

      Apreciază

  5. se pare ca iti place numele cu M🙂
    am avut si eu o perioada in care vroiam sa ma cheme altfel, dar acum nu mai vreau🙂
    Lili- liliana- are radacina numelui de al liliac, siu la cat imi place culoarea mov, lila,fucsia, alte derivate zic ca ma prinde perfect🙂
    daca ma gandesc ca lilly e crin, api clar ma defineste, probabil nu 100% dar e ok🙂
    mai am si un al doilea nume Maria asa ca….sunt pe deplin multumita🙂
    mie imi place foarte mult Iulia, e de vara, un nume cald, cu rezonanta🙂
    imi plac foarte multe nume si daca ar fi sa aleg unul pentru copil mi-ar fi greu, mult prea greu🙂 Olivia, Elena, Maria, Raluca,Paula, Camelia, Dalia, etc iar la baieti : Paul, Raul,Claudiu, George imi place foarte mult, etc
    sunt in mare incurcatura😀 greu sa alegi doar un nume

    Apreciază

    • Asa se pare. Imi place insiruirea de sunete M – R (Maria, Mara, Miruna) si am o slabiciune pentru L – R (Laura, Raul, Lorelei – dar e putin cam greu de pronuntat, Clara, Carla). Mi-ar placea si S – R, dar nu prea sunt nume asa😛
      Deci imi place si Lilly, tocmai pentru ca ma trimite cu gandul la liliac si crini, care alaturi de lacramioare, intregesc topul florilor mele preferate😀

      Da, culmea e ca m-am nascut iarna. Acum as intreba-o pe mama daca mi-a pus nume varatec de ciuda :))
      Asaa… Imi place Elena, e ,,deschis”, simplu. Si Claudiu l-as schimba in Claus :))😀

      Si mie mi se pare greu, dar probabil devine mai usor in momentul exact al alegerii. Sau si mai greu?? :))

      Apreciază

  6. hmm … ma lasa rece numele (meu sau al altor oameni) deoarece chiar il vad ca pe o simpla eticheta (ce poate la fel de bine minti despre continut). ok, cateodata ma mai amuz cu el … tot pe ideea ca altii sunt convinsi de un anume continut dupa ce au citit eticheta. iar daca e sa vorbim de etichete, atunci chiar si „INTJ” nu e altceva decat o descriere vaga (d)intr-un anumit context … desi la toate patru trec lejer de 80% relevanta. de nuante si mix-uri nici macar n-are sens sa ma apuc sa scriu … numarul lor fiind imo infinit.

    Apreciază

    • Ma gandeam ca nu are relevanta prea mare pentru tine..
      Pe internet (de cand cu blogul) mi s-a intamplat mai des (inclusiv cu tine), sa discut cu un om lucruri chiar personale, sa facem schimb de idei, fara sa ii stiu numele. Mi s-a intamplat si in viata de zi cu zi, si a fost chiar frumos. Dupa o oarecare perioada mi-am dat seama ca nu stiu cum il cheama, dar ce conteaza ? Stiu altele, muuult mai importante. Dincolo de eticheta, e continutul…
      Mi-am tot zis ca voi aprofunda modelele de personalitate din care face parte si INTJ (si tu, deci). Faci parte dintr-o categorie restransa de oameni, parca, deeeci😀 Trebuie sa vad eu ce sunt pe-acolo🙂

      Apreciază

      • eu vad lucrurile cam asa: tot ce ajung sa gandesc/analizez e informatie „interpretata” (adica eventual modificata pe drumul ei de la „senzor” la „unitatea de stocare” si apoi de acolo la „CPU” :P) si la fel e si pentru pentru persoana cu care incerc sa comunic … asa ca, si la acest nivel de baza (cuvintele alese de fiecare, propozitiile, tonul, etc. fiind la nivele superioare), comunicarea e „bruiata” si n-am de unde sti cat la suta din „semnal” e informatie si cat sunt „purici”. din acest punct de vedere, numele e inca un „bruiaj” in plus … deoarece el modifica propria „interpretare” („stii cu cine vorbesti” adica „presupui anumite lucruri despre acea persoana” … o aberatie in conditiile in care stim totusi cat de rapid poate avea loc orice schimbare, acuma e si in secunda urmatoare nu mai e). de aia nici nu ma agit sa-mi antrenez memoria (metode ar fi destule) pentru a retine nume/denumiri. nu in ultimul rand, si in in cazul comunicarii prefer varianta quality over quantity.

        despre INTJ poti citi aici … iar apoi decide tu cat e gluma si cat e serios din ceea ce scrie aici :)) … iar un test (imo) destul de bun gasesti aici. mai multe (elemente teoretice) vei afla oricum la facultate …

        Apreciază

        • Le vezi bine lucrurile, din pacate se pierde mult din informatia initiala, inca de la transformarea gandului in limbaj… Si da, e o schimbare continua in fiinta noastra, iar asta intra in contradictie cu statornicia unui nume, a unei etichete. Ar fi frumos sa ne schimbam numele de-a lungul timpului😀
          Cred ca ele, numele, sunt utile atunci cand persoana nu e de fata si se face referire la ea – e un termen prin care doi subiecti stiu ca se vorbeste de un al treilea (nu ma refer la barfa acum :)). E motivul pentru care am numit toate obiectele din jurul nostru, pentru a ,,opera” cu ele mai usor si a nu fi nevoiti sa le enumeram toate proprietatile de fiecare data cand vorbim despre ele. Doar ca oamenii sunt mai complexi si etichetarea pare nedreapta, tocmai pentru ca e o schimbare/evolutie continua. Ce a fost Iulia ieri, azi e unpic altfel.

          Spre deosebire de tine, am decis sa fac un efort, macar din cand in cand, deoarece am observat ca pentru cei mai multi oameni e important ca numele lor sa fie stiut/retinut si se simt prost cand observa ca nu ai retinut. Cei mai multi concluzioneaza ca nu sunt suficienti de importanti ei, ca intreg, pentru ca numele lor sa fie retinut.

          Am facut testul, hehe, si se pare ca as fi un… INTJ :)) Lol. La o prima vedere, ma gandeam ca as fi INFJ, dar se pare ca m-am inselat, desi T-ul are un procentaj mai scazut, e ,,slightly”, dar e, nah :))
          Cat despre facultate, ma indoiesc. Scoala de psihologie de la Cluj are o abordare cognitivista, iar Jung e de-al psihanalizei – paradigma pe care o abordam si noi, in mare, dar ne axam pe Freud, caci el e tatal tuturor taticilor psihanalisti, psihodinamici etc :)) E reprezentativ, adica.😛 Despre Jung vom povesti putin de tot, dar voi citi oricum suplimentar.

          Apreciază

          • la mine-s toate peste 80% … si in crestere … iar asta explica stilul meu „my way or the highway” (adica cine ma accepta, ma accepta asa cum sunt … de mincinosi si prefacuti n-am eu nevoie, iar daca vreau teatru ma duc la teatru unde sper sa dau de profesionisti).

            anyway, revenind la nume si cuvinte … candva vine timpul cand fiecare dintre noi alege varianta asta … parerea mea. 🙂

            Apreciază

  7. Mie mi se pare ca mi se potriveste numele Anca.E asa scurt si la obiect.Parca imi pare putin transant.Ma aseaman cu el destul de mult si, spre surprinderea mea oamenii din jurul meu au gasit variante auxiliare acestui nume.Mi se pare cam ciudat.
    Ce tare, nici eu nu vreau copilasi, nici acum si cred ca nici mai tarziu.
    Stiu cum e cu ” n-ai timp nici sa mori”.Imi e groaza cand voi avea familie si va trebui sa fiu ”femeie de casa”, oribil.Te sfatuiesc cu facultatea sa o lasi mai usor, e bine ca inca mai esti entuziasmata, eu la sfarsitul celor 5 ani nu mai ramasese in mine nici o urma de entuziasm si anduranta.
    Sa revenim, imi plac urmatoarele nume:
    – la fete : Elena, Carol,Mirabela
    – la baieti ; Vlad, Rares, Calin, Mihai

    Apreciază

    • Si mie mi se pare ca esti o ,,Anca”😛 Si ti se potriveste, da.
      Hihi, eu vreau copilasi, dar nu acum, ci candva mai tarziu. Dar cine stie, perspectivele se schimba in timp, gandurile de acum se modifica, in functie de context, nevoi, etc. Cu siguranta pe toti ne sperie ideea de ,,familie” si faptul ca o asociem cu lipsa de timp pentru noi insine nu prea ajuta… Eu cred ca se poate, sa ai timp si pentru tine si pentru cei dragi. E greu da, mai ales pana iti stabilesti niste prioritati si vezi care sunt lucrurile importante pentru tine ca individ separat de ceilalti si pentru tine, individ care ii vrei pe ceilalti. Daca intr-o familie se stabilesc niste lucruri clare de la inceput – cum ar fi faptul ca ne respectam nevoia de singuratate/intimitate unul altuia, ar fi mai ok. Fiecare avem chichitele si nevoile noastre, care poate pentru ceilalti nu au relevanta…

      Cu facultatea… nu stiu, ma gandeam sa profit de entuziasmul asta, sa il fructific. Daca trece pe langa mine pur si simplu, voi regreta ca nu am incercat macar. Evident, incerc sa mentin un oarecar echilibru. Saptamana viitoare va fi mult mai lejer, tot din doua in doua sapt voi avea un program incarcat… Sa vad cum ma adaptez.
      Dar de ce ti-ai pierdut entuziasmul pe parcurs…?😦 Mie mi-e ciuda ca nu reusesc sa aprofundez tot ce aflu in fiecare zi, si ca ma rezum la un nivel superficial oarecum…

      Carol e frumos, iar Mihai imi place doar din motive subiective (il asociez cu ceva oameni), nu si fonetice😛

      Apreciază

    • Hihi, astept povestioara😀 Da, sunt multe persoane al caror nume contrasteaza cu infatisarea. Dar e interesant, poate numele reflecta interiorul mai degraba, decat exteriorul.
      Deci tu rezonezi cu numele tau si ti l-ai insusit total…🙂

      Apreciază

  8. sincer totusi eu nu rezist concentrat cand am 3 cursuri intr-o zi… de la 8 la 8 nici atat, nici fizic n-as rezista fiindca sa stau 4 ore in banca dupa aia ma apuca sa sar
    sa alerg sa bat, toate ticurile apeleaza la mine… stiu ce inseamna 😦 si nu-mi place.

    cat despre nume eu m-am invatat cu numele meu, ba chiar ma ajuta fiindca pot sa-mi dau seama cu ce fel de oameni am de aface fiindca am sesizat in toata perioada in care l-am purtat ca poate capata diferite nuante, care ma ajuta sa imi dau seama cand cineva e nervos, cand cineva e cald, cand e un om corect, cand e mistocar… chestii din astea.

    Apreciază

    • 3 cursuri/zi e lejer. Pe mine ma deranjeaza pauzele dintre ele. Ai un curs, pauza 2 ore, alt curs. E pierdere de timp, in alea doua ore nici nu ai timp sa ajungi bine acasa, sa te relaxezi putin, sa faci ceva, ca trebuie sa pleci iar. Primavara e mai ok, mergi intr-un parc, te plimbi prin oras, dar cand e frig… Of.
      Tu simti nevoia acuta de miscare deci :)) Eu cred ca m-am obisnuit, mi-e usor sa imi mentin atentia si concentrarea. Doar ca de la un moment dat nu prea mai activez psihic, trec pe modul pasiv. Receptez doar, dar nu mai ,,rumeg” eficient informatia. Desi luni m-am surprins la ultimul curs: inca gandeam!!! :))))

      Daaaa, foarte importanta observatia ta. In functie de cum ni se adreseaza cineva, de cum ne rosteste numele, pe ce tonalitate, pe ce silabe pune accentul, poti sa extragi rapid niste informatii referitoare la omul care ti se adreseaza, la cum se simte el in acel moment si ce vrea de la tine :)) Eu imi dadeam seama cand vroia mama sa ma trimita la magazin dupa modul in care imi rostea numele si dupa varianta de alint pe care o folosea :))))

      Apreciază

  9. Pingback: “Dosare” din copilărie 1 =)) « NAPOBLOGHIA

  10. Hey🙂 Iulia e un nume frumos🙂 Numele feminine care imi plac cel mai mult sun Diana si Claudia, probabil si din cauza faptului ca au rezonante istorice :))))

    La barbati au mai mult succes in opinia mea numele cu rezonanta puternica: Tudor, Stefan, Marcu, Florea etc.

    Nu am avut niciodata preferinte legate de numele meu. Desi a fost pus dupa nasul meu, sunt cat se poate de mandru ca Toma Marin era numele strabunicului si ca ii port numele.

    Apreciază

    • cu siguranta si din cauza rezonantei istorice!!! :)))
      Tudor imi place😀 Am un verisor caruia toata lumea ii zicea Danut, ca sa aflu cu stupoare, pe cand avea el 16 ani, ca de fapt il cheama oficial Tudor :)) A fost asa ca o revelatie :))) O perioada i s-a spus Tudor, iar acum o mai aud pe matusa ca ii zice Andrei (al doilea nume) :))

      Imi place Marin pentru ca il asociez cu mediul acvatic😛

      Apreciază

      • Clar. Zeita Diana si dinastia romana Iulia-Claudia😀 Asa ca te tragi din neamuri de imparati si senatori😀

        Mie familia imi zice Mihai, oficial ma cheama Marin si unii colegi si profesori din facultate imi zic Tomita :))))

        Imi place asocierea ta😀

        Apreciază

  11. Pingback: Lex humana! « Marin Toma's Blog

  12. Pingback: “Dosare” din copilărie 2 =)) « NAPOBLOGHIA

  13. Pingback: Luminația și premile ignoră criza =)) =)) « NAPOBLOGHIA

  14. Pingback: Dorințe’mplinite « NAPOBLOGHIA

  15. Pingback: Moșu’ « NAPOBLOGHIA

  16. Pingback: Salutări « NAPOBLOGHIA

  17. Pingback: Știință și cunoaștere, TVR Cluj « Blog de Tury

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s