Day 14: A song that you can play on an instrument

Standard

Eram în clasele mici, primare, când am început sǎ fiu interesatǎ de chitarǎ. Ascultam fascinatǎ fiecare acord, fiecare sunet pe care instrumentul mare şi fascinant din braţele lui Marius îl scotea. Chitara acompania atât de plǎcut vocile noastre de copii, pǎrea totul atât de uşor. Marius ne dǎdea tonul şi, odatǎ cu noi, cânta el şi chitara. Magic.

Abia în urmǎ cu cinci ani am reuşit sǎ ţin o chitarǎ în braţe. Eram, la început, vreo douǎzeci de învǎţǎcei. Doar trei-patru chitǎri. Stǎteam în fiecare joi, dupǎ ore, şi ne aşteptam rândul la chitarǎ, pentru a învǎţa câteva acorduri. Profa, Krisz, era grozavǎ! Câtǎ rǎbdare într-o femeie atât de energicǎ! Eram totuşi douǎzeci.

Dupǎ câteva luni, mai eram doar trei-patru. Am primit o chitarǎ în dar de ziua mea, în acel an. A fost o surprizǎ pe cinste.
Eu nu am talent muzical, sǎ fie clar. Am avut doar dorinţa de a învǎţa, dorinţa de a mǎ apropia de chitarǎ. Pentru a face performanţǎ, chiar şi muzicalǎ, e nevoie de exerciţiu… Una dintre problemele întâmpinate a fost durerea. Aveam buricele degetelor veşnic învineţite, cu urme lǎsate de corzi, dupǎ un timp pielea se întǎrea, la stres îmi dǎdeam scoarţa respectivǎ jos. Profa ne-a zis cǎ vreo şase straturi de piele trebuie sǎ dǎm jos :)) Au fost mai multe.
Am învǎţat bazele. Luam chitara în braţe de fiecare datǎ când mǎ simţeam la extreme. E calmant sǎ te joci cu sunetele. Am învǎţat multe cântecele folk, de munte, de mare, clasice, pentru copii, pentru adulţi :)) Cântam la şcoalǎ, în pauze, cu unele colege. Am dus chitara în Moeciu, în vârf de munte, iarna, la minus multe grade. Am stat în zǎpadǎ şi am cântat. Chitara mea s-a plimbat printre cireşi şi le-a cântat. Tot ea a suportat nisipul din Costineşti şi gǎlǎgia din centrul Clujului.
Acum nu o mai deranjez… Dar mi-e dragǎ. Aş fi ales alte cântece ştiute, mult mai dragi şi mai aproape de sufletul meu, dar nu le gǎsesc pe internet. Sunt mai anonime. Dintre cele cunoscute, le ştiam cânta la chitarǎ:

8 responses »

  1. O da! Si pe mine ma calmeaza chitara, tocmai a povestit putin despre chitara. M-am apucat si eu iar de chitara. Tin minte ca si eu am fost odata cu chitara la scoala si cantam cu colegii niste cantecele de munte gen „Carolina e studenta” sau „Billy”. Daca vrei tabulaturi romanesti intra pe http://www.tabulaturi.ro si gasesti acolo o gramada de tab-uri romanesti.
    Chiar astazi am mai cantat putin „Celelalte Cuvinte – Daca Vrei”. Sunetul de chitara unge sufletul, mai ales in anumite momente.

    Apreciază

    • Saluuuut🙂 Nu am mai auzit nimic de tine, ma bucur ca ai revenit! Si mai ales ca ai reluat chitara, stiu ca muzica e o pasiune si pentru tine… Da, tabulaturi.ro a fost de real ajutor, ma foloseam de site, e chiar bunicel, mai ales la inceput cand nu stii incotro sa o iei, iar apoi gasesti acolo multe tab-uri simpatice.

      Da, uite, am reusit sa gasesc melodia preferata de colegele mele. A avut cel mai mare succes in cei 4 ani de liceu😀

      Mai era:


      Ce emotii imi starnesc niste cantecele atat de simple in aparenta…

      Apreciază

      • Pai da nu am mai intrat cam de muticel dar am revenit. Chiar imi era dor de blogosfera😀
        Imi pare rau ca am lipsit atata timp si nu am mai dat nici un semn, dar de acum incolo promit sa nu mai lipsec🙂.

        P.S. super prima melodie.

        Apreciază

  2. Nu stiam ca este atat de greu sa inveti sa canti la chitara, n-am avut pasiunea asta, dar prin tabere si vacante ii ascultam cu mare placere pe altii cantand.🙂

    Apreciază

    • Da… chitara e un instrument mai accesibil probabil, de aici si tendinta de a crede ca e usor, caci intr-adevar poate fi invatat si daca nu ai o ureche muzicala iesita din comun. Insa chiar si atunci, daca vrei sa depasesti stadiul cantecului ,,Andrii popa” – care e un clasic pentru cei care invata sa cante la chitara, hihi, e munca serioasa de depus. Tine de exercitiu…
      Daa… prin tabere si vacante e grozav!…

      Apreciază

  3. @Nice
    Este destul de greut si mai ales daca nu ai exercitiu e cam nasol, eu de exemplu am uitat intr-un an cam ce invatasem in trei ani. Dar cand iti place e totul e usor.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s