Bǎtrânul şi marea

Standard

Bǎtrânul şi marea a fost pauza mea, într-o dupǎ-masǎ agitatǎ. Nu îmi place sǎ rezum acţiunea unei cǎrţi, cǎci dincolo de ,,ce se întâmplǎ”, sunt emoţiile şi gândurile pe care ţi le stârneşte o carte.
Bǎtrânul şi marea m-a liniştit, m-a învǎţat sǎ aştept, sǎ stau în barcǎ, pe valuri, liniştitǎ şi sǎ aştept. M-a învǎţat cǎ nu conteazǎ cât de slabi sau puternici suntem la exterior, cǎci spiritul e cel care ne guverneazǎ reuşitele şi înfrângerile. Nu conteazǎ cât de doborâţi şi epuizaţi suntem uneori, când vine momentul, trebuie şi putem sǎ ne adunǎm toate forţele pentru a lupta.
Bǎtrânul Santiago, cu ,, ochii lui iubitori, încrezǎtori şi orbiţi de soare, care ,,aveau aceeaşi culoare ca şi marea şi erau veseli şi neînfrânţi”, mi-a potolit pentru o clipǎ goana haoticǎ, m-a fǎcut sǎ mǎ opresc. M-a fǎcut sǎ îl admir, un om care preferǎ sǎ facǎ lucrurile aşa cum trebuie, în locul norocului, nu poate decât sǎ îmi câştige admiraţia.

Am simţit singurǎtatea, o bunǎ parte din cǎlǎtoria pe mare întreprinsǎ de bǎtrân. Luptǎm singuri, câştigǎm sau eşuǎm singuri. Dacǎ suntem norocoşi, avem prin preajmǎ un bǎiat dornic sǎ ni se alǎture. Apoi, îţi dai seama cǎ nu eşti niciodatǎ singur în lumea asta. Dacǎ ai un vis, o dorinţǎ, nu eşti singur. Eşti tu şi peştele. Îl vânezi, vǎ rǎzboiţi şi ţi-e, poate, un prieten de nǎdejde.
Sincer, am crezut cǎ bǎtrânul va fi înfrânt. Dar nu a fost, a dovedit cǎ se poate. Putem ieşi învingǎtori, chiar dacǎ nu rǎmânem cu marele premiu. Faptul cǎ nu am renunţat ne face de neînfrânt.

Poate fraza care m-a emoţionat cel mai mult din carte (Câţi dintre noi ne-am agǎţa cu atâta dârzenie de un vis ? ) :

Mǎi peşte, zise bǎtrânul cu glas blând. O sǎ stau cu tine pânǎ mor.

De prin carte:

*Totul la el era bǎtrân, cu excepţia ochilor, iar ei aveau aceeaşi culoare ca şi marea şi erau veseli şi neînfrânţi.

*Bǎtrânul se uitǎ la el cu ochii lui iubitori, încrezǎtori şi orbiţi de soare.
– Dacǎ ai fi bǎiatul meu, te-aş lua cu mine în larg şi ne-am încerca norocul, îi zise el. Dar eşti bǎiatul tatǎlui şi al mamei tale şi eşti într-o barcǎ norocoasǎ.

*- Mǎ gândesc cǎ s-ar putea sǎ pot şi eu. Dar o sǎ încerc sǎ nu iau cu împrumut. La început împrumuţi. Dupǎ aia ajungi sǎ cerşeşti.

*În mintea bǎtrânului marea fusese întotdeaunǎ la mar , aşa cum o numesc oamenii în spaniolǎ atunci când o iubesc. Uneori, cei ce o iubesc spun lucruri urâte despre ea, dar vorbele lor sunt rostite întotdeauna ca şi cum ar fi adresate unei femei. Câţiva dintre pescarii mai tineri, cei care foloseau geamanduri pe post de plute pentru undiţele lor şi aveau bǎrci cu motor, bǎrci cumpǎrate pe vremea când se puteau face bani frumoşi cu ficatul de rechin, vorbeau despre ea ca despre el mar, adicǎ la masculin. Vorbeau despre ea ca despre un concurent sau despre un loc ori chiar ca despre un duşman. Dar în mintea bǎtrânului ea fusese întotdeauna la feminin şi însemnase ceva ce acorda sau refuza favoruri imense, iar dacǎ fǎcea nǎzbâtii sau ticǎloşii, era din cauzǎ cǎ nu se putea abţine. Luna o influenţeazǎ tot aşa cum influenţeazǎ o femeie, îşi zicea bǎtrânul.

*Dar eu le pun exact aşa cum trebuie, se gândi bǎtrânul. Doar cǎ nu mai am noroc. Dar cine ştie ? Poate cǎ azi. Nici o zi nu seamǎnǎ cu cealaltǎ. E mai bine sǎ fii norocos. Numai cǎ eu vreau mai degrabǎ sǎ le pun cum trebuie. Ca sǎ fii pregǎtit atunci când dǎ norocul peste tine.

*- Mǎi peşte, zise bǎtrânul cu glas blând. O sǎ stau cu tine pânǎ mor.

*Bǎtrânul scrutǎ cu privirea întinsul mǎrii şi îşi dǎdu seama cât de singur era acum. Dar vǎzut şi reflexele prismatice în adâncurile apei întunecate, şi sfoara încordatǎ dinaintea lui, şi strania unduire a calmului apei. Norii de adunau pe cer, vestind venirea alizeului, iar când pescarul se uitǎ drept înainte, vǎzu un cârd de raţe sǎlbatice care zburau în formaţie pe fundalul cerului, deasupra apei, dupǎ care se împrǎştiau şi se adunau iar în formaţie, şi îşi dǎdu seama cǎ nici un om n-a fost vreodatǎ singur pe mare.

*Era prea frumos ca sǎ dureze, îşi spuse apoi. Acum mi-aş dori sǎ fie un vis, sǎ nu fi prins niciodatǎ peştele ǎsta şi sǎ stau singur în pat, pe ziare.

*Şi cine te-a înfrânt? se întrebǎ apoi. Nimeni, îşi rǎspunse singur, cu voce tare. Am ieşit prea departe în larg.

photo by lejaaaaaaaa

10 responses »

  1. Super, trebuie si eu sa o citesc.Da, sa stii,, cateodata credem ca daca nu am luat marele premiu suntem infranti, si nu vedem ca totusi am castigat mai mult decat acel ”ceva”.

    Apreciază

    • E o lectura usoara si relaxanta, merge repejor, insa ai nevoie de o stare de spirit linistita. Eu nu am avut-o, dar m-am calmat pe masura ce citeam. E bine si asa🙂
      Si de obicei acel ,,ceva” castigat e mai pretios decat premiul in sine. Poate fi si simplul fapt ca ti-ai dovedit ca esti in stare sa lupti.

      Apreciază

    • Am auzit ca este si film… dar imi vine greu sa imi imaginez o astfel de ecranizare. De obicei, filmele au nevoie de un minim de actiune, sau macar monologul unui personaj, nu stiu.
      O astfel de carte mi se pare in regula, cartea suprinde si alte aspecte decat ceea ce, vizual, poate oferi un film. Nu intamplator, in general, cartea bate filmul😛
      Chiar mare capodopera nu as numi-o, insa mi-a facut bine. Uneori mai trebuie sa ne si oprim si sa ne ,,zgaim” la apa (mai ales, daca dincolo de suprafata lucioasa a apei, se ascunde un scop, o dorinta a noastra).

      Apreciază

  2. „M-a învǎţat cǎ nu conteazǎ cât de slabi sau puternici suntem la exterior, cǎci spiritul e cel care ne guverneazǎ reuşitele şi înfrângerile. Nu conteazǎ cât de doborâţi şi epuizaţi suntem uneori, când vine momentul, trebuie şi putem sǎ ne adunǎm toate forţele pentru a lupta.”
    Extraordinara recenzie, tu ai avut de invatat din carte, iar eu din randurile tale.🙂

    Apreciază

  3. e misto ca tu si in sesiune iti gasesti timp sa citesti, am pus si eu mana pe o carte pe care am de gand sa o citesc se numeste „submarinul in actiune” e scrisa de petre iancu/ n-am mai citit nimic scris de el pana acum sper sa fie ok!

    Apreciază

    • Ce sa fac, Pato, am pofte :)) Si stii cum e, mereu iti gasesti altceva de facut, fix in sesiune. Macar am preocupari intelectuale si alternez literatura de specialitate cu beletristica.
      Nu am mai auzit nici de carte, nici de autor. Are legatura cu ce studiezi tu ?🙂😛

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s