>Liftul din Bibliotecǎ

Standard

>

Am o prietenǎ care, aflându-se într-un magazin cu haine, va studia fiecare articol în parte, îl va întoarce pe toate pǎrţile, deşi nu are vreo intenţie sǎ îl cumpere. Uneori mai cǎ îmi pierd rǎbdarea, uneori privesc acest obicei ca pe o pierderea masivǎ de timp. Însǎ, dacǎ stau şi mǎ gândesc, fac acelaşi lucru şi eu când mǎ aflu printre cǎrţi, într-o librǎrie sau într-o bibliotecǎ. Îmi place sǎ studiez fiecare carte în parte, sǎ arunc o privire peste cuprins, peste prima frazǎ, peste ultima, deşi nu am intenţia sǎ o cumpǎr sau sǎ o iau acasǎ. E doar o curiozitate şi o plǎcere, în acelaşi timp. De multe ori, îmi place sǎ îmi imaginez care ar fi subiectul cǎrţii, doar în funţie de titlu şi o frazǎ cititǎ în grabǎ.
   De când am decis sǎ citesc cǎrţile pe care le am deja acasǎ, vizitele la bibliotecǎ s-au rǎrit. Pânǎ sǎptǎmâna trecutǎ, când, având o urgenţǎ informaţionalǎ, am mers, împreunǎ cu trei colege, la biblioteca judeţeanǎ, la ,,Goga”. Ne interesau cǎrţi pe un anume subiect, dintr-un domeniu relativ nou (domeniul are cam o sutǎ de ani vechime, însǎ informaţia circulǎ greu, la noi). Neavând o bibliografie clarǎ, o listǎ de titluri şi autori, am pus-o în dificultate pe tânǎra bibliotecarǎ. Of, doamna aceea mai în vârstǎ, blondǎ, mereu ştia unde sǎ mǎ îndrume. A cǎutat în baza de date, însǎ probabil rezultatele i-au creat confuzie. S-a decis sǎ mǎ înveţe cum sǎ utilizez calculatoarele aflate în salǎ, pentru a cǎuta eu în baza lor de date. Da, o fi un lucru util, însǎ eram în crizǎ de timp. Timp de 10 minute am ascultat cuminţi ce taste se utilizeazǎ pentru diverse comenzi, cum sǎ tastǎm cuvintele cheie, în funcţie de ce criterii. Lucruri utile, repet, însǎ eram în crizǎ de timp… Alte 30-40 minute am stat sǎ cǎutǎm cǎrţi în baza de date, doar pentru a afla cǎ unele posibile cǎrţi utile nouǎ sunt la sala de lecturǎ, în cealaltǎ ,,aripǎ” a clǎdirii. Am încercat subtil sǎ îi sugerez o îndrumare direct la raft, cǎci de acolo m-aş fi descurcat mult mai bine. Am încercat de mai multe ori… Oh, ce plictisitor sǎ cauţi cǎrţi în baza de date, nu se comparǎ cu entuziasmul pe care îl am aflându-mǎ în faţa raftului. In cele din urmǎ ne-a îndrumat la raft. In 10 minute, am gǎsit vreo 8 cǎrţi utile.
   Trecuse deja o orǎ. Eram la etajul 4 (sau 5?) şi doream sǎ ajungem în cealaltǎ parte a bibliotecii, în sala de lecturǎ. Aşteptam liftul. Apǎsǎm butonul. Dupǎ o perioadǎ ne dǎm seama cǎ butonul respectiv e cam defect, apǎsǎm celǎlalt buton. Deja eram şase persoane în aşteptarea liftului. In sfârşit, vedem cum urcǎ, şi urcǎ, încǎ un etaj, încǎ unul, şi…. trece de etajul nostru. Apoi coboarǎ… şi trece de etajul nostru… Apoi urcǎ din nou. Dupǎ o oprire la un etaj inferior, ne ia şi pe noi. In lift mai este o persoanǎ. Sensul giratoriu se vede tare frumos de la înǎlţime, oamenii sunt atât de mici…
   Evident, pânǎ am ajuns la parter, am mai urcat 2 etaje, am coborât apoi cu 2-3 opriri inutile. A fost o cǎlǎtorie pe cinste, ne-am amuzat toţi. Dorind sǎ ajungem la sala de lecturǎ, ne întâlnim cu un alt lift, mult mai prompt de aceastǎ datǎ. Urcǎm la un etaj greşit, cǎci sala de lecturǎ este mutatǎ temporar la alt etaj. Douǎ dintre colege, aleg scǎrile. Eu şi cealaltǎ colegǎ, liftul, din nou. De ce? Priveliştea e minunatǎ de acolo, e linişte, urci şi cobori fǎrǎ sǎ simţi nici timpul, nici mişcarea. Liftul ne-a plimbat din nou, pânǎ la un alt etaj. Fusese chemat probabil de o persoanǎ care între timp a obosit sǎ aştepte. La a doua oprire, întâlnim aceleaşi persoane cu care ne-am plimbat şi în aripa cealaltǎ.
   La sala de lecturǎ, o doamnǎ, o bǎtrânicǎ tare simpaticǎ, ne spune sǎ revenim peste douǎ ore, cǎci în absenţa colegei ei, nu poate pǎrǎsi biroul pentru a merge la depozit dupǎ cǎrţile noastre.
   Timpul trece altfel la bibliotecǎ. Eram în crizǎ de timp, dar este atât de impropriu spus, cǎci nu am simţit acea presiune atât de familiarǎ. Dimpotrivǎ, am avut timp sǎ ne plimbǎm cu liftul, sǎ ne bucurǎm de liniştea de acolo, sǎ admirǎm strǎzile oraşului de la înǎlţime, sǎ ne amuzǎm. 
photo by ZiAzon 
Anunțuri

10 răspunsuri »

  1. >Ce tare.Eu nu am mai fost de o gramada de timp la biblioteca judeteana.A noastra nu e asa moderna cu lift, e in casa memoriala a lui T.Aman, veche cam de 100 de ani.Nici eu nu suport sa ma duc la cumparaturi daca nu am de gand sa imi cumpar ceva, mai ales sa stau sa analizez, pt ca stiu sigur ca daca nu imi place de la inceput oricat as studia-o nu imi va placea niciodata.La carti e la fel, prefer sa nu le rasfoiesc pentru ca dupa aia tin neaparat sa o cumpar si bazai pe toata lumea cu faptul ca nu am cartea respectiva.Si imi place la fel de mult sa fie ale mele, nu imprumutate.

    Apreciază

  2. >Interesanta experienta, ca o intoarcere intr-un trcut unde timpul se scurge altfel, mai molcom, in favoarea noastra… Mi-ai amintit de anii de studentie, si eu obisnuiam sa-mi fac veacul prin Biblioteca Nationala. 🙂

    Apreciază

  3. >e bun ca nu v-a facut vreo faza, si anume sa ramaneti blocate intre etaje:)) sa vezi atunci cum ar fi trecut timpul…Eu de obicei prefer scarile sincer sa fiu si asa sunt sedentar si profit de orice prilej de a face putin miscare!

    Apreciază

  4. >@CoeurMa gandeam ca tu nu ai obiceiul asta, am retinut din scrierile tale ca, atunci cand vine vorba de carti, iti doresti sa intri rapid in posesia lor 🙂 Probabil e mai sanatos, in acest caz, sa te abtii de la rasfoit :))Imi doresc si eu sa imi extind biblioteca, insa ma obisnuisem intr-o perioada sa merg atat de des la biblioteca si imi placea sa imprumut carti, sa le duc inapoi si sa aleg apoi altele. Citeam si mai mult, parca faptul ca puteam sa le detin doar 2 saptamani, le facea mai pretioase si mai importante. Sunt curioasa cum arata biblioteca voastra, despre cea din Cluj am vagi amintiri de cand eram in clasele I-IV, era mai mica si intunecata…

    Apreciază

  5. >Nice, ma bucur ca ti-am trezit amintiri, sper eu, placute, sau cel putin tolerabile 😛 🙂 Experienta in sine e una banala, poate chiar plicticoasa, terminand de scris chiar ma gandeam ca uite cate cuvinte pentru o simpla vizita la biblioteca. Insa, timpul a fost de vina, da… Pentru o ora nu am mai simtit acea presiune, am uitat de ea, am avut liniste si la propriu si la figurat, iar vizita mi s-a intiparit in minte 🙂

    Apreciază

  6. >Pato, esti de admirat pentru incercarea de a diminua sedentarismul 🙂 Incerc si eu asta, dar scarile nu au fost prieteni buni niciodata, prefer sa alerg pe un spatiu orizontal, din motive de siguranta, intelegi. Liftul nu e defect, cred ca e prea sarguincios, in sensul ca onoreaza toate comenzile si butoanele apasate. Cu intarziere evident, caci nu se poate misca instant de fiecare data cand vreo persoana apasa un buton. El isi face datoria :))

    Apreciază

  7. >@Sunny GirlEsti o exceptie oarecum 🙂 Cu acest lift, mi-a placut si mie, caci datorita arhitecturii cladirii, poti sa vezi orasul din el.. Insa in lifturile normale, simt ca ma sufoc. E bine ca nu ai aceasta problema 😀

    Apreciază

  8. >@carbonaruDa, patul e ideal, cel mai ideal. Vara imi place si pe jos, pe covor. La biblioteca nu am stat niciodata sa citesc, citeam doar fraze din carti, incercand sa aleg o carte 🙂 Desi, prin liceu, mi-am dezvoltat abilitatea de a citi cam oriunde, indiferent de nivelul zgomotului din jurul meu sau oamenii prezenti.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s