>Jocuri pentru un om mare

Standard

>

Dupǎ o sesiune obositoare de examene, simt nevoia acutǎ sǎ mǎ relaxez, sǎ ascult muzicǎ, sǎ citesc ce vreau eu, când vreau eu, sǎ nu mai fiu contra-cronometru, sǎ acord atenţie unor lucruri mai importante pe care le-am lǎsat în aer în ultima lunǎ. Am început de ieri sǎ fac toate aceste lucruri şi e tare bine!!
  Azi îmi trecea prin minte sǎ încep sǎ mǎ joc şi eu ceva serios, cum ar fi WoW – însǎ nu vreau WoW, nu ştiu de ce. Ideea e cǎ nu ştiu sǎ mǎ joc, nu am astfel de abilitǎţi, însǎ în ultima perioadǎ am acordat atenţie unor poveşti din spatele unor astfel de jocuri şi mi se par absolut superbe, unele. Mǎ întrebam de ce nu se fac mai multe filme dupǎ astfel de jocuri, însǎ îmi dau seama cǎ bugetul ar trebui sǎ fie imens pentru a reda fidel povestea.
  Nici cǎrţi nu sunt ? Mǎ voi interesa.
  Singurul joc pe care l-am dus la bun sfârşit a fost Need for Speed – Hot pursuit 2 (parcǎ) şi dacǎ îmi amintesc bine chiar mǎ descurcam… şi luam curbe cu tot cu birou. Apoi, o perioadǎ scurtǎ m-am jucat Call of Duty (se juca tatǎl meu şi mi-am zis sǎ încerc şi eu). M-am oprit când am început sǎ vǎd doar arme şi împuşcǎturi, aveam deja un instinct stupid în degete – mereu pregǎtite pentru inamic. Cu Vice City nu aveam rǎbdare.
  Anul trecut sau în urmǎ cu doi ani am început Prince of Persia: Warrior within, dar cum nu ştiu sǎ joc, mi s-a pǎrut cam greu şi am lǎsat-o baltǎ, mai ales cǎ nu aveam prea mult timp. Am mai început Soul Reaver, dar m-am vǎzut nevoitǎ sǎ renunţ din motive de sǎnǎtate. În joc, erau multe pasaje în care personajul, Raziel, trebuia sǎ înoate. Mi se fǎcea rǎu…. Începeam sǎ am senzaţii de sufocare, sǎ îmi accelereze bǎtǎile inimii… Nu prea am înţeles de ce, probabil mǎ implicam prea mult în joc, eram mai receptivǎ în perioada respectivǎ şi empatizam prea mult cu personajul? Nu ştiu, el nu pǎrea sǎ sufere în mediul acvatic, eu mǎ sufocam. Mi-ar fi plǎcut sǎ îl pot juca.
  Din seria joculeţelor simpatice, m-am jucat o perioadǎ Black and White, a god game (hehe), unde intram în rolul unui zeu ce coordona activitǎţile unor sate de pe o insulǎ, sau mai multe. Aveam şi o creaturǎ în grijǎ, un tigru parcǎ mi-am ales eu, nu mai ţin minte. Ştiu cǎ încercam sǎ o învǎţ bunele maniere, dar mai mereu uitam de ea. Mi-am dat seama cǎ pânǎ şi în jocuri e mai uşor sǎ fii rǎu (un zeu rǎu) decât bun. Adicǎ mi se pǎrea cǎ pentru a fi bun erau necesare mai multe eforturi decât pentru a fi ,,rǎu” – care presupunea mai degrabǎ simpla absenţǎ a respectivelor eforturi.
  Acum m-aş juca ceva dar nu ştiu ce. De obicei, 10 minute pe sǎptǎmânǎ de Farmville ajung! Mǎ plictiseşte rapid şi nu mai am chef sǎ mǎ joc nimic. Stiu cǎ e doar un moft, dar am perioade de mofturi şi poate îmi gǎsesc un joc la care sǎ revin când am eu chef. 
  Jocurile pe calculator au devenit un subiect de dezbatere în ultimii ani, în ceea ce priveşte beneficiile sau, dimpotrivǎ, aspectele negative pe care le implicǎ. Eu cred cǎ ele sunt în regulǎ, atât timp cât nu se abuzeazǎ de ele şi nu devin un drog. Nu e vorba de joc în sine, ci de modul în care fiecare persoanǎ se raporteazǎ la el. Beneficii ? Da, stimuleazǎ la un oarecare nivel gândirea (probabil cele strategice, sub formǎ de puzzle), deşi din câte ştiu se spunea cǎ acţioneazǎ mai degrabǎ doar la nivelul percepţiei (nici asta nu e puţin lucru), cititul fiind cel care antreneazǎ gândirea într-un mod mult mai complex şi complet. Aspecte negative? Pot provoca dependenţǎ. Însǎ asta nu e specific lor, ci multor altor aspecte din realitate. Şi îngheţata poate provoca dependenţǎ, şi televizorul poate provoca dependenţǎ (dar de asta nu aud sǎ se menţioneze în mass media), şi telefonul poate crea dependenţǎ. Cred cǎ e vorba de cunoaşterea propriilor noastre limite, de autocontrol, de independenţǎ. E decizia fiecǎruia ce face cu propriul timp. Nu îi înţeleg pe cei care se lasǎ subjugaţi de jocuri, în adevǎratul sens al cuvântului. Totuşi, ştiu şi cǎ sunt un remediu bun împotriva durerii, de orice fel, tocmai prin distragerea atenţiei.
  Ce nu îmi place, vizavi de jocuri, este faptul cǎ cei mici, copiii, au prea mult acces la ele. Sunt aşa ca filmele, unele bune, altele proaste, unele educative, altele nu. Dar din nou, nu e vorba de jocuri în sine, cât de pǎrinţi neglijenţi şi ocupaţi care în loc sǎ se ocupe de copil, îl planteazǎ în faţa televizorului sau al calculatorului şi îl lasǎ acolo cu orele.
  Eh, m-am întins, aici deja sunt alte probleme.. ce ţin de copilǎrie şi educaţia oferitǎ copiilor în ziua de azi. Eu sunt om mare şi decid sǎ mǎ joc ceva.

25 responses »

  1. >ei uite ca nu ma asteptam sa fi jucat tu jocurile alea!E o surpriza…Ti-as sugera metin2 mie nu mi-a placut dar cred ca tie iti va placea mult!Eu m-am lasat de jocuri de cand am intrat la facultate:)) ma mai joc pe consola fifa 11 atat.inainte am jucat si eu San Andreas, fifa de la 06 pana la 11 dar doar 7 m-a cucerit, CS 1.6, nfs-uri cat mi-a tinut calculatorul pana la shift.Cred ca sunt o perioada trecatoare. Cum a fost si televizorul, telefonul.

    Apreciază

  2. >:)))) Eu recomand veșnicul Unreal Tournament ( varianta mai veche, dacă o găsești ), mă destresează la maxim când îi împușc pe ăia. :XDacă vrei ceva cu ”povești” sau mai bine zis istorie, oricând poți opta pentr Age of Mythology, e preferatul meu din seria Age Of …😀 Fain că ai terminat sesiunea, eu mai am două examene…

    Apreciază

  3. >am jucat si eu (cand a aparut) putin Black & White … da' cu vacuta pe post de zeitate buna😛 … si de atunci imi tot promit ca daca voi avea timp voi incerca sa-l joc pana la capat. cum lucrez pe net si am mereu mai multe ferestre deschise (browser, ssh, etc.), cand a aparut WOW le-am scris si am intrebat daca pot plati ca un user normal da' sa nu joc ci sa fiu un fel de fantoma invizibila care poate observa in voie pe acolo … raspunsul fiind insa "nu", asa a murit si ultima mea incercare de a mai interactiona cu jocurile pe calculator. ps: daca stiti sau auziti de un magazin unde se poate cumpara ore suplimentare pentru real life … sa ma anuntati si pe mine, ca tare-as mai cumpara macar vreo 12 pe zi … poate atunci mi-ar ajunge si pentru somn sau alte chestii pe care le-am cam ciuntit in orarul zilnic.

    Apreciază

  4. >@Pato BMultumesc de recomandare. Cred ca mai spre seara voi ,,studia" jocul🙂 Fifa nu am jucat niciodata dar nu prea le am cu fotbalul, iar CS cred ca am jucat de cateva ori cand eram mai mica :)) Da, sunt perioade trecatoare… s-ar putea ca pe cand incep sa ma joc sa nu mai am chef. Dar vreau un joc la care sa pot reveni asa cand ,,ma apuca". Pentru diversitate, s-ar putea sa incep mai multe😀

    Apreciază

  5. >@StanddowncafeNu cred ca voi intra in rutina, caci nu joc asa statornic, am momente doar :))Vai, Bomberman e genul acela de joculet mic si obsesiv!! Am jucat 20 minute acum… ma ia cu febra :)) Imi aduc aminte de orele pierdute cu Solitaire.

    Apreciază

  6. >Misce, eu dupa Call of Duty nu mai pun mana pe arme :)) Age of Mythology pare interesant insa!! Zei si mitologie, ce altceva imi mai trebuie?🙂 Da, e tare bine ca am terminat cu sesiunea, ma simt mai relaxata. Parca nu mai am caramizi pe umeri. Partea proasta e ca nu prea au de gand sa ne dea rezultatele decat la sfarsitul vacantei, adica exact inainte de sesiunea de restante😐 Personal, din cate stiu, nu am restante. Dar oricum.. e o situatie frustranta pentru cei aflati intr-o astfel de situatie. Sper sa te descurci la examenele care ti-au mai ramas🙂 Nu mai e asa mult si termini si tu, apoi relaxaaaaaare!!😀 :*

    Apreciază

  7. >INTJVacuta era si ea tare simpatica, daca imi amintesc bine. Nici eu nu l-am terminat, tot din lipsa de timp… Eu tot oscilam intre zeitate buna/rea, desi ma straduiam sa fiu buna :)) Nu inteleg chestia cu WoW'ul. Adica trebuia sa fii activ, sa te implici neaparat in joc pentru a-ti face cont ? Mi se pare stupid.. Adica ce-i doare pe ei capu' de activitatea ta ca player, din moment ce iti platesti prezenta online ? Hihi.. Puteai sa nu le zici nimic, sa platesti si.. faceai ce aveai chef. Te-ar fi ,,dat afara" ? Politici, politici. p.s Eu m-as multumi si cu 6 ore suplimentare. Iti dau si tie sfatul pe care mi-l dau mie de aproape doi ani: pune-te si dormi, caci apoi vei avea energie pentru a realiza mai multe lucruri intr-un timp mai scurt (eficientizare). Adica nu taia din somn, taie din altceva.. Sper sa imi ascult propriul sfat la un moment dat🙂 Aici e mult de despicat.. Poate e o greseala sa cerem ,,ore" – ele sunt stabilite conventional de noi, de oameni.. Poate ar trebui sa dam ascultare ceasului biologic si am reusi sa facem mai mult din cat ne dorim..

    Apreciază

  8. >@Colorbliss – pai ideea era sa fiu invizibil, inatacabil, fara interactiune cu jucatorii ceilalti … adica n-ar fi fost deloc fun ca eu sa ma plimb pe acolo si altii sa ma tot killer-easca pentru puncte.too late … deja de prea multi ani dorm intre 3-6 ore pe zi, schimbandu-mi pana si ideea de "zi/noapte" pentru a avea destul timp.

    Apreciază

  9. >@INTJHehe, am patit-o si eu ieri (atacuri suspecte). Mi-am facut cont Wow in cele din urma, m-am amuzat teribil ieri. Daca imi face fata laptopul mai instalez cateva jocuri, caci e dragut sa diversific.It's never too late.. Doar ca e greu sa dezradacinezi un obicei format, mai ales cel al orelor de somn. Totusi, eu cred ca se poate.. cu multa vointa..

    Apreciază

  10. >@Adrian B. Nu doar ca e mai interesant, e si mai ,,viu". Insa dupa o perioada care m-a extenuat din toate punctele de vedere, nu prea imi doresc sa interactionez cu prea multi stimuli reali, vreau sa pierd timpul, sa fac ceva relaxant care sa fie inafara ariilor mele de interes. Acum am poposit la jocuri pe calculator. Ultima data am facut integrame, in urma cu ceva timp m-a luat febra colajelor. Acum ma joc🙂 Imi va trece curand, nu te speria🙂

    Apreciază

  11. >"şi luam curbe cu tot cu birou" :)))))O gramada de jucatori am vazut facand asta :)) Ma amuza teribil si nu prea va inteleg, caci acolo nu-i deloc reality, dar poate ca va cuprinde SENZATIA prea mult.. Laudandu-ma (a se aprecia sinceritatea), pot spune ca eu nu fac d-astea.. chiar stau concentrat.. nu gesticulez, nu ma misc, nu (prea) ma scarpin :)) NU LOVESC tastatura (nervii trec, tastatura ramane praf, gen). Sunt doar concentrat in general.

    Apreciază

  12. >Toata viata am cautat sa stau departe de lucrurile ce pot provoca dependenta. Si in mare parte am reusit, mai ales ca, unele dintre ele, cum ar fi jocurile pe calculator, imi sunt, practic, inccesibile. Pur si simplu nu ma descurc. De fapt, tot ce inseamna tehnologie ma depaseste. Si asta nu poate constitui decat un real dezavantaj.

    Apreciază

  13. >@carbonaruHehe, nu am auzit de el🙂 Nu stiu daca ,,joc, nu gluma". Depinde cu cine ma compari. Mentionez cu intarziere ca Need for Speed jucam in clasa a opta, si putin prin clasa a noua. Adica in urma cu 5 ani😀 E un mic capriciu si uneori ma ,,apuca". Nici nu te apuca de vreun joc daca nu vrei in mod special. Nu are sens asa, doar ca sa joci😛

    Apreciază

  14. >Lusio, la inceput ma controlam si eu, desi simteam oarecum.. o nevoie sa iau curbele alea :)) Apoi nu mai conta. Tastatura nu am distrus pana acum, desi cunosc cazuri de oameni care nervosi pe un joc sau mult prea ,,prinsi" au apasat tastele pana la refuz :)) La mine categoric despre asta era vorba, eram coplesita de senzatii. Din acelasi motiv nu am putut sa joc Soul Reaver, desi anticipam o poveste tare frumoasa. E bine ca nu ai astfel de reactii :)) E bun si autocontrolul la ceva🙂

    Apreciază

  15. >Nice, in ceea ce priveste dependenta… eu cred ca orice lucru marunt poate deveni un ,,drog" daca il lasam, daca.. suntem slabi (si aici e relativ..) In general, am stat si eu departe.. de lucrurile care ar putea sa imi provoace dependenta. Dar jocurile pe calculator nu sunt ,,pe lista". Ciocolata e mai periculoasa, de exemplu :)) Mi-ai amintit de ceva subiect pe care vroiam de mult sa il despic, legat de abtinere. Adica.. fugind de un lucru, cat de sigur esti de ,,integritatea" propriei persoane? Cat despre tehnologie.. nu cred ca e neaparat un dezavantaj imens. Cel putin cu blogul te descurci foarte bine🙂 E foarte bine ca te descurci in ariile de interes. De exemplu, nu vad de ce ar trebui sa stiu sa butonez un ipod, din moment ce nu am unul personal si nici nu intentionez sa am. Sunt convinsa ca daca brusc te va interesa sa stii sa joci un joc, vei invata, daca brusc ai dorinta sa manuiesti ceva aparat electronic, vei invata. E vorba de motivatie. Nu ne nastem invatati oricum🙂

    Apreciază

  16. >Coeur, imi place de tine ca stii precis ce iti place si ce nu🙂 Am si eu cateva preferinte clare in ceea ce priveste timpul liber – cartile, muzica, prietenii, desen/sculptura. Insa deviez adesea si mai oscilez si pe alte… meleaguri ;)) Faptul ca simt nevoia sa experimentez cat mai multe, sa fac cate putin din orice… nu stiu daca o fi defect sau calitate. Cred ca uneori e un defect imens, iar alteori calitate. De altfel, asa am ajuns sa descopar faptul ca imi place sculptura, de exemplu.. 🙂

    Apreciază

  17. >Da, da!! Chiar te incurajez sa incerci, sa vezi ce iese. O oarecare fire artistica tot mi se pare ca ai, si pana nu incerci nu ai de unde sa stii daca ai talent sau inclinatie pentru ceva🙂

    Apreciază

  18. >Ma simt in siguranta pentru ca nu exista lucruri care sa-mi placa atat de mult incat sa ma subjuge, sa ma determine sa le acord zilnic intreaga mea atentie, sa nu mai pot scapa de ele. Cu exceptia bloggingului, evident.🙂😦 De plilda, nu suport alcoolul, organismul meu nu-l tolereaza defel, nu pot sa fumez si nici nu vreau, ciocolata e prea dulce, nu se pune problema sa fac o pasiune pentru ea, jocurile de noroc imi sunt perfect paralele, deci vezi tu, lucrurile sunt extrem de clare, nu ma atrage mai nimic.🙂🙂😛

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s