>Un veac de singuratate…

Standard

>

,,…si, inca o data fu zguduita de aceasta noua dovada ca timpul nu trece.. ci se invarteste in loc”  in jurul acestei idei se construieste un roman.. interesant.

Foarte foarte rar mi s-a intamplat sa visez ceva urat din cauza vizionarii unui film, din cauza unei sperieturi sau a unei experiente neplacute. Dar, spre uimirea mea, am avut noaptea trecuta o serie de vise ciudate si monstruoase – despre care sunt relativ convinsa ca au radacini in acest roman. 

Niciodata nu am citit cu atata curiozitate – da, asta e cuvantul – o carte sau o poveste atat de urata. Am citit multe carti triste, insa asta a fost de-a dreptul urata. Iar faptul ca am terminat-o in 2 ,,sedinte” spune multe despre autor. E fascinant! G.G. Marquez face din urat ceva fascinant.

Sunt atatea elemente naturaliste (urate! scarboase chiar…) imbinate intr-un mod atat de firesc cu elemente fantastice, incat m-am trezit captiva in lumea creata de Marquez.

Da, e un sfat bun sa construiesti un arbore genealogic pe masura ce citesti. Caci de-a lungul a 6 generatii, se repeta in mod enervant aceleasi nume. In timp, am realizat insa ca e  reconfortant faptul ca sunt aceleasi nume. Indivizii cu aceleasi nume au caracteristici similare, e mai usor sa faci legaturi etc.  Pe wiki am gasit un arbore destul de ok. Te ajuta sa tii pasul cu povestile fiecaruia.


Familia Buendia e blestemata de la bun inceput, si.. asa cum sustine Melchiade, nu va primi o a doua sansa pe acest pamant. 

Aveam de gand sa citesc mai multe de acest autor, insa cred ca voi lua o pauza. M-a enervat ideea ca a avut impact negativ asupra viselor mele, poate am fost eu mai receptiva. 

    Concluzia:      Genial! Gabriel Garcia Marquez are tot respectul meu. Am detestat subiectul si firul narativ al cartii de la inceput pana la sfarsit, dar a actionat ca un magnet asupra mea, parca am fost in ceva transa ciudata pe tot parcursul romanului.

One response »

  1. Reblogged this on Ultima singuratate and commented:
    Concluzia: Genial! Gabriel Garcia Marquez are tot respectul meu. Am detestat subiectul si firul narativ al cartii de la inceput pana la sfarsit, dar a actionat ca un magnet asupra mea, parca am fost in ceva transa ciudata pe tot parcursul romanului.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s